Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

    Categorii principale
» Autori
» Basme
» Caracterizari
» Comentarii
» Dramaturgia
» Fabule
» Momente si schite
» Nuvela
» Poezia
» Povesti
» Proza
» Roman
» Termeni
» Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
» Cele mai citite articole
» Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
» Nume » Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : October 17, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Nuvela Istorica | Vazut de : 16855 ori | Rating :

  



am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei". Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul, Doamna Ruxanda accepta sfatul lui Spancioc de a-i pune sotului ei otrava in bautura, fiind incurajata si de mitropolit, care-l numeste "crud si cumplit". Scena otravirii este cutremuratoare, deci romantica. Stroici si Spancioc se uita cu satisfactie la suferintele lui voda, iar Stroici, cu un cutit, "ii desclesta [...] dintii si ii turna pe gat otrava ce mai era pe fundul paharului", spunandu-i cu bucurie: "invata a muri, tu care stiai numai a omori". Naratorul descrie in detaliu chinurile ingrozitoare ale domnitorului care "se zvarcolea in spasmele agoniei; spume facea la gura, dintii ii scrasneau, si ochii sai sangerati se holbasera", pana cand, in sfarsjt, "isi dete duhul in mainile calailor sai". Alexandru Lapusneanul, lasand "o pata de sange in istoria Moldovei", a fost inmormantat la manastirea Slatina, unde "se vede si astazi portretul lui si a familiei sale".

    Caracterizarea personajelor

    Alexandru Lapusneanul - personajul principal al nuvelei, erou romantic, cu atestare istorica - este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj exceptional, ce actioneaza in imprejurari deosebite. Ca orice personaj principal de nuvela, Alexandru Lapusneanul este foarte riguros conturat, avand puternice trasaturi de caracter.
    Lapusneanul este tipul domnitorului tiran si crud, cu vointa puternica si spirit vindicativ (razbunator, trasaturi ce reies indirect, din faptele si vorbele personajului. In organizarea razbunarii impotriva boierilor tradatori, care constituie unica ratiune pentru care s-a urcat pentru a doua oara pe tronul Moidovei, voda schingiuieste, ciunteste si-i omoara pe boieri, le ia averile profitand de "cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica plangere". Hotarat sa-si duca la indeplinire planul, el este de neclintit, raspunzand cu manie: "Daca voi mi ma vreti, en va vreu [...]si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi [...] Sa ma intorc? Mai degraba-si intoarce Dunarea cursul indarapt".
    Se dovedeste bun cunoscator al psihologiei umane care reiese din secventele ce releva atitudinea lui fata de Motoc, pe care-l cruta pentru a se folosi de perfidia si ticaiosia lui in aplicarea planului de razbunare, precum si din cea in care stie sa profite de multimea adunata la portile curtii domnesti care-l linseaza, reusind astfel sa scape de unul dintre cei mai amenintatori dusrnani ai sai, argumentand "Prosti, dar multi [...] sa omor o multime de oameni pentru un om, nu ar fi pacat?".
    Detine arta disimularii, scena din biserica fiind foarte semnificativa in acest sens; voda, imbracat "cu mare pompa domneasca", se inchina pe la icoane, saruta moastele sfantului, il ia martor pe Dumnezeu pentru cainta de a fi comis crime, citeaza din Biblie, in timp ce pregateste cel mai sadic omor din toate cate comisese - piramida de capete taiate ale celor 47 de boieri ucisi la ospatul domnesc, la care fusesera invitati.
    Cruzimea este trasatura romantica si dominanta a lui Lapusneanul, reiesind indirect din multele scene cumplite: leacul de frica, linsarea lui Motoc, amenintarea cu moartea a propriei familii, schingiuirea sj omorarea cu sange rece, ba chiar cu satisfactie a boierilor etc. Moartea violenta, prin otravirea lui Lapusneanul de catre chiar blanda lui sotie, este tot de factura romantica.
    Caracterizarea directa facuta de narator se contureaza, prin redarea gesturilor si a mimicii personajului, atat forta de disimulare - "in minutul acela el era foarte galben la fata, ca si racla sfantului ar fi tresarit"-, cat si ura permanenta care-i determina comportamentul: "sangele intr-insul incepu a fierbe".
    Norodul- este primul personaj colectiv constituit pentru prima oara intr-o opera literara, dupa regula de miscare si de gandire unitara, reactionand ca un singur om: "Prostimea ramase cu gura cascata.[...] Incepu a se strange cete-cete [...] Toate glasurile se facura un glas [...] in toate inimile fu ca o schinteie electrica."
    Autorul are maiestria artistica de a surprinde psihologia multimii, iar pentru a numi multimea constituita ca un singur personaj, foloseste substantive si expresii sugestive, ca: "gloata", "norodul", "cateva sute de mojici", "prostimea", "prosti", "multime", "idra cu multe capete".
    Motoc este boierul intrigant si tradator, perfid si cinic, care nu se da in laturi de la nimic pentru a profita de orice imprejurare care-i poate fi benefica.
    In antiteza cu Lapusneanul este domnita Ruxanda, inzestrata numai cu trasaturi pozitive, intre care gingasia, blandetea si iubirea de oameni.
Procedeele de caracterizare, directe si indirecte, replicile devenite emblematice pentru construirea eroilor, compun personaje romantice, a caror trasatura dominanta trimite si catre influente clasiciste.
    Nuvela  "Alexandru   Lapu§neanul"  este o  nuvela  istorica deoarece cuprinde numeroase elementele realiste ilustrate de adevarul istoric, preluat de Costache Negruzzi din "Letopisetul Tarii Moldovei" scris de Grigore Ureche:
* Ocuparea tronului Moldovei de catre Alexandru Lapusneanul pentru a doua domnie, intre 1564-1569, intalnirea lui Lapusneanu cu boierii "Motoc vornicul si Veverita postelnicul si cu Spanciog spatarul"; replica lui Alexandru voda: "De nu ma vor, eu ii voiu pre ei si de nu ma iubescu, eu ii iubescu pre dansii si tot voiu merge, ori cu voie, ori fara voie"; scena osadtului si a macelului de la curtea domneasca, omorarea celor 47 de boieri: "...inchis-au poarta si ca niste lupi intr-o turma far de nici un pastor au intrat intr-ansii, de-i snopiia s-i junghiia, nu numai boierii, ce si slujitorii. [...] si au perit atuncea 47 de boieri, fara alta curte, ce nu s-au bagat in sama. Si asa dupa atata nedumnezeire, ii pariia cas-au rascumparat inima"; descrierea mortii lui Lapusneanu este preluata in mare masura de Negruzzi din aceeasi cronica: ".. .vazandu-sa in boala grea ce zacuse si neavandu nadejde de a mai firea viu, au lasat cuvantu episcopilor si boierilor, de-l vor vedea caieste spre moarte, iara ei sa-l calugareasca. Decii vazandu-1 ei lesinandu si mai multu mort decat viu, [...] l-au calugarit si i-au pus nume de calugarie Pahomie. Mai apoi, daca s-au trezit si s-au vazut calugar, zic sa fie zis ca de sa va scula, va popi si el pre unii. [...] Roxanda, doamna-sa, temandu-se de un cuvantu ca acesta [..„] l-au otravit si au murit. Si cu cinste l-au ingropatu in manastirea sa, Slatina, ce ieste de dansul zidita".
     In nuvela, Costache Negruzzi face referiri directe la inspirarea sa din cronica lui Grigore Ureche, atunci cand relateaza prezeniarea doamnei Ruxanda: "La moartea parintelui ei, bunului Petru Rares, care, zice cronica, cu multa jale si mahniciune a tuturor s-au ingropat in sf. monastirea Probota, zidita de el, Ruxanda ramasese, in frageda varsta, sub tuturatul a doi frati mai mari, Ilias, si Stefan"; prezentandu-l pe Stefan, fratele Ruxandei, ca fiind un desfranat: "«Nu haladuia de raul lui nici o jupaneasa, daca era frumoasa», zice cronicarul in naivitatea sa".
    In afara de datele istorice reale, in nuvela se manifesta si fictiunea, ca rezultat al procesului de transfigurare a realitatii, ca produs al fanteziei autorului, sub forma de licente istorice. De pilda, Motoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in timpul celei de a doua domnii a lui Lapusneanu, deoarece fusesera condamnati si executati in Polonia.
    Referindu-se la valoarea incontestabila a nuvelei "Alexandru Lapu§neanul" de Costache Negruzzi, George Calinescu afirma ca aceasta "ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet, daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate inchipui o mai perfecta sinteza de gesturi patetice adanci, cuvinte memorabile, de observatie psihologica acuta, de atitudini romantice si intuitie realista".






Pages : 1 [ 2 ]


Most viewed articles in Nuvela Istorica category

Alexandru Lapusneanu
Most recent articles in Nuvela Istorica category

Alexandru Lapusneanu

 Visitor's Comments !

Scris de Andrei on November 25, 2007
E foarte bun char imi trebuie Alexandru Lapusneanu la scoala


    Ales la intamplare
"Sarmanul Dionis" este prima nuvela fantastica din literatura romana, Eminescu initiind un fantastic realizat prin Imbinarea planului real cu planul abstract-filozofic al gandirii.


    Statistici
» Numar total de articole
345
» Numar total de autori
143
» Articole vazute
4837285
» Numar categorii
26

    Linkuri
» Gazduire web
» Gazduire blog
» Dex
» Servere Vps
» Cono
» Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus