|
|
|
Publicat : December 10, 2007 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Caracterizari | Vazut de
: 282 ori | Unrated
|
|
|
Crina
- personaj secundar de tragedie -
- tipul feminitatii -
"Patima rosie",
de Mihail Sorbul
- tragedie -
In primavara anului 1916, tn ziua de 3 martie, a fost reprezentata pe scena Teatrului National din Bucuresti piesa "Patima rosie" de Mihail Sorbul (1885-1967). Spectacolul a avut un mare rasunet atat in randul publicului, neobisnuit cu teme indraznete, cat si in presa vremii. Critica teatrala a reactionat in favoarea piesei, consacrandu-l definitiv pe Mihail Sorbul intre dramaturgii de valoare ai literaturii romane.
Piesa ilustreaza o imagine a societatii bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, in care oamenii au un mod de viata dubios si contradictoriu, un comportament indecent, traiesc in conditii de imoralitate, fara idealuri, degradarea umana mergand pana la abjectie (ticalosie - n.n.) si crima. Tragedia are accente naturaliste, deoarece personajele mostenesc genele predecesorilor, cauzele comportamentului trivial si ipocrit avand radacini genetice adanci.
Crina, personaj secundar al piesei, este o studenta saraca, dar frumoasa si nepervertita moral. Ea ii marturiseste Tofanei, cu amaraciune, cat de crunta si chinuitoare este saracia in care traieste, descriindu-i "cat de hada e odaita" in care locuieste si in care face focul numai de doua ori pe saptamana.
Portretul moral reiese, indirect, din replicile, atitudinea si conceptia despre viata a eroinei, precum si din mediul ambiant specific societatii de la inceputul secolului al XX-lea, care influenteaza faptele si determina mentalitatea epocii. Fire cinstita si modesta, educata in spiritul castigului meritat prin munca si stradanie, Crina este modelul tineretii inocente si captivante. Puritatea tinerei atrage barbatii triviali si abjecti, dornici de a se purifica prin candoarea ei sau profitorii ratati care incearca sa absoarba din castitatea ei puterea reabilitarii morale. Sbilt, nihilist si frigid sufleteste, o admira pe Crina, socotind-o "geniul meu bun" si "singura fiinta omeneasca in fata careia ma prostern!". Rudy, amorez trivial si incult, se indragosteste de ea, marturisind ca este "intaia oara cand o femeie imi da fiorii respectului ce i se cuvine".
Relatia cu celelalte personaje scoate in evidenta, in mod indirect, alte caracteristici care definesc onestitatea si candoarea tinerei. Stima si admiratia pe care o starneste Crina in randul barbatilor se explica prin demnitatea si inaltimea puritatii ei sufletesti - "de-abia acum incep sa pricep ce-i viata", prin convingerile morale solide: "mi-am pastrat anumite vederi aspre in chestiile sentimentale". Cu toate acestea, il considera pe Rudy "istet" si "dragalas" si se lasa cucerita de acesta, desi este lucida in ceea ce priveste comportamentul aventuros al barbatului - "Am o parere foarte proasta despre dumneata" - si-l acuza ca pacatuieste fata de Castris, inselandu-i increderea si prietenia. Slabiciunea pentru Rudy o determina sa accepte, in secret, o intalnire cu el, chiar in casa Tofanei, venind in mod special cu un sfert de ora mai tarziu decat se intelesese cu aceasta, dovedind ca este capabila de fatarnicie, asadar nu este chiar asa de pura cum voia sa para. Cand devin rivale in dragoste, Crina isi manifesta compasiunea fata de suferinta Tofanei, fiind impresionata de intensitatea iubirii acesteia pentru Rudy: "Mai bine de zece zile ai suferit, ai plans, ai tanjit de lipsa lui, de dorul lui. Eu nu l-am iubit niciodata atat, ba daca m-as compara cu tine as putea spune ca nu l-am iubit deloc". Cu generozitate si noblete sufleteasca, ea renunta la Rudy, cedand in favoarea Tofanei, aratandu-si astfel si recunostinta pentru ca aceasta o ajutase in diverse imprejurari. Ea inlesneste, printr-o scrisoare, intalnirea dintre Rudy si Tofana in camaruta ei saracacioasa, dar pentru ca tine la reputatia ei, se straduieste sa-si convinga prietena sa nu faca nimic necugetat, care sa-i pericliteze onoarea, rugand-o sa-i recupereze biletul.
Cinstita, delicata si sensibila, Crina simte o compasiune profunda pentru Castris, deoarece este din nou mintit si tradat de Tofana: "mi se strange inima de durere gandind la bietul Castris, pe care si de randul acesta il inseli". Ea contribuie, din naivitate, la implinirea destinului tragic al Tofanei si al lui Rudy, carora le cedeaza camera ei saracacioasa pentru o ultima intalnire. Lipsa ei de experienta este curmata brusc si Crina intra in viata cu brutalitate, asistand la o crima si o sinucidere care, cu siguranta, vor marca intreaga sa viata viitoare, simtind, probabil, si un acut sentiment de vinovatie, pentru ca acceptase sa participe la planul diabolic al Tofanei. Numele Crinei este simbolic, sugerand frumusete si puritate ce se nasc intr-o lume degradata.
Garabet Ibraileanu a evidentiat in "Patima rosie" ideea ca valoarea de dramaturg a lui Mihail Sorbul consta in sobrietate, in lipsa de ostentatie cu care a construit eroii si mediul lor de viata, adevarate calitati de compozitie si expresie artistica.
Dupa premiera piesei "Patima rosie" (1916), critica teatrala consemna faptul ca un nou dramaturg s-a ivit in literatura romana, creatia lui Mihail Sorbul fiind considerate originala datorita imbinarii comicului cu tragicul, considerandu-se ca "aceasta comedie tragica, cum prea bine i-a zis poetul, poate fi prenumarata printre cele mai insemnate lucrari ale inspiratiunii dramatice moderne" (Mihai Dragomirescu).
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
Stefan Tipatescu este un personaj caricatural, principalele trasaturi decurgand din manifestarea diversificata a comicului, care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
90
|
| » Articole vazute |
2507734
|
| » Numar categorii |
26
|
|
