|
|
|
Publicat : January 23, 2008 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Autori | Vazut de
: 1549 ori | Rating :  
|
|
|
EMIL GÂRLEANU
(1878-1914)
"Scriitorul celor care nu cuvântă"
S-au împlinit 127 de ani de la naşterea lui Emil Gârleanu (1878-1914), scriitor activ în perioada epocii de criză a literaturii române după moartea lui Eminescu, din 1889 şi până după aproximativ primul război mondial - 1920.
Fost militar şi provenind dintr-o familie cu tradiţii cazone, prin supracompensaţie psihologică a fost un om delicat, prietenos şi plin de delicateţe. Dar s-a dovedit şi plin de pragmatism ca director al Teatrului Naţional din Craiova şi ca organizator al Societăţii Scriitorilor Români. Fineţea sa se datora, poate, condiţiei sale de supravieţuitor din gemeni -ceea ce astăzi se numeşte "sindromul Elvis" (Presley).
Emil Gârleanu se afirmă într-o perioadă de căutări şi acumulări a literaturii române şi opera sa, în parte dedicată lumii animaliere şi vegetale, a părut de o mare originalitate. In cealaltă direcţie - ca în volumele Bătrânii, 1905, Nucul lui Odobac, 1909, el se înscria în zona presămănătoristă, de evocare nostalgică a lumii patriarhale şi rurale, a universului paseist din conştiinţele rămase în veacul al XlX-lea. La apariţie, volumul Din lumea celor care nu cuvântă, 1910, nu a părut a fi o carte pentru copii - aşa cum este citită astăzi -, ci ca un document sufletesc de simpatie şi solidaritate cu formele microscopice de viaţă.
In mod cert, s-a petrecut o "mutaţie" a receptării operei, centrul de semnificaţie s-a deplasat într-o zonă tematică marginală. Emil Gârleanu a devenit un scriitor pentru copii, dar schiţele şi povestirile sale, la apariţie, nu aveau această destinaţie. Tudor Vianu a spus că trăirea sa simpatetică cu toate formele de viaţă, solidaritatea cu toate formele biologice (de la frunză la gândăcel) este o reminiscenţă a poeticii naturaliste care avea ca principiu determinările biologice. In Arta prozatorilor români, Tudor Vianu îl consideră un prozator important: "în ampla structură a vitalului, dincolo şi mai adânc decât omul «mărunt» şi decât cel «elementar», Gârleanu găseşte o nouă formă a vieţii, sprijinind şi incluzând pe toate celelalte mai înaintate şi mai complexe, forma "umilă" a vitalităţii, expresia ei cea mai simplă şi cea mai generală. Povestitorul îi îmbrăţişează destinul cu pietate panteistă şi, înveselindu-se sau vărsând o lacrimă pe seama ei, plânge şi râde de sine însuşi, de toţi oamenii laolaltă şi poate chiar de zei. Este aici o atitudine tipică a naturalismului modern, adică a acelei îndrumări literare formate în şcoala interpretării ştiinţifice a vieţii, care se călăuzeşte de convingerea că umanul se rezolvă în biologic şi că spiritul nu are alte legi decât cele ale vieţii, în general".
Emil Gârleanu poate deveni, deopotrivă, un scriitor citit de copii şi îndrăgostiţi, dar şi de cercetători şi zoologi care studiază viaţa "celor care nu cuvântă". Emil Gârleanu, care se apropie de natură ca un citadin - de unde şi percepţia sa obiectivă, fără sentimentalism nostalgic -, s-a afirmat ca un evocator delicat şi minuţios al "formelor subumane ale vieţii" într-o viziune antropomorfică şi o "pietate panteistă" asupra lumii. Miniaturizarea perspectivei asupra vieţii nu înseamnă deloc şi minimalizare, ci chiar o hiperbolizare a mişcărilor biologice. Gândăceii şi musculiţele au o gamă umanizată de trăiri, emoţii şi sentimente. Influenţa cea mai pregnantă pare tot cea a folclorului românesc, în care caii vorbesc, iar albinele şi furnicile comunică sentimente şi idei ca şi umanitatea civilizată. Ba, uneori, onestitatea şi moralitatea devin nefavorabile fondului uman. Autorul are talentul de a intra în universul cognitiv al animalului sau pătrunde viaţa de clorofilă a frunzei. Proza de animaţie a lui Emilgar e plină de autenticitate şi credibilitate. După ultimele aprecieri ale specialiştilor, limbajul animat este mai sugestiv decât limbajul verbal. Proza animată a lui Emilgar are o sugestivitate şi o directitudine a semnificaţiei că se poate substitui descrierii şi introspecţiei analitice. Emilgar răstoarnă ţinta socială a moralei clasice şi lasă lumea zoomorfă să trăiască liber. El încearcă să dovedească faptul că lumea vie e şi mai animată, adică are suflet. E de înţeles că se pot face filme animate din proza lui Emil Gârleanu - păcat că nimeni nu s-a gândit când încă se mai făceau desene animate la noi. Dar şi proza de animaţie rămâne la fel de sugestivă.
O companie olandeză, "Pavlov Media", socoteşte că ar fi greu să ne înţelegem cu extraterestrii printr-un limbaj verbalizat şi atunci am putea încerca prin filme de animaţie sau despre viaţa animalelor.
Dacă noi putem înţelege mai bine lumea inferioară nouă prin animaţie, de ce nu am fi înţeleşi noi mai exact prin animaţie de extraterestri?
După anii '50, când va prolifera o adevărată industrie a literaturii pentru copii, Emil Gârleanu va fi compilat şi chiar plagiat copios, sentimentalismul său minor fiind consonant cu ideile comunizante.
Oricum, el rămâne un reper fundamental al literaturii române în zona universului biologic elementar, redescoperit mai nou de filmul de desene animate.
In această civilizaţie biologică, fiinţele necuvântătoare devin personaje credibile, pentru care instinctul supravieţuirii e dominant şi universal şi abia după el urmează talentul de transmitere a moştenirii genetice. în lumea celor care nu cuvântă, mai ales prin noile forme de receptare din epoca posttehnologică, Emil Gârleanu îşi depăşeşte condiţia de scriitor de raftul doi.
Cu acest ANIMAL PLANET, cu aceste ZOO-STORIES, el revine pe primul plan al lecturii şi, mai mult, lasă deschisă posibilitatea unei noi transcrieri prin seriale TV şi CARTOON NETWORK.
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
Ghita, personaj principal "rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint si exact", E.M.Forster) si unul dintre cei mai reprezentativi eroi din literatura romana, se impune atat prin complexitate, cat si prin putere de individualizare si ilustreaza consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului voracitatea (lacomia pusa in slujba.imbogatirii - n.n.). |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
78
|
| » Articole vazute |
2188960
|
| » Numar categorii |
26
|
|
