Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

    Categorii principale
Autori
Basme
Caracterizari
Comentarii
Dramaturgia
Fabule
Momente si schite
Nuvela
Poezia
Povesti
Proza
Roman
Termeni
Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
Cele mai citite articole
Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
Nume Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 09, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Caracterizari | Vazut de : 36022 ori | Rating :

  


    Fat Frumos

-personaj principal de basm popular-
-personaj fabulos (fantastic)-

"Tinerete fara batranete si viata fara de moarte""
- basm popular -


    Petre Ispirescu (1830-1887) a aratat totdeauna un viu interes pentru folclorul romanesc si a cules cu pasiune productiile literaturii populare, pe care le-a publicat mai intai in ziarele timpului, apoi le-a adunat in volum. Basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" i-a fost povestit lui Petre Ispirescu, in copilarie, de catre tatal sau, dar a fost publicat abia in 1862, in ziarul "Taranul roman", sub titlul "Povestea lui Fat-Frumos, sau tinerete fara batranete", semnat P.I. in forma definitiva, basmul "Tinerete fara. batranete si viata fara de moarte" este integrat in volumul "Legende sau Basmele romanilor, adunate din gura poporului de P. Ispirescu, culegator-tipograf" (1882), cu o introducere entuziasta a lui Vasile Alecsandri, care-l felicita pe Ispirescu pentru ca a adunat "intr-un sirag multime de pietre scumpe din averea nationala, un sirag care nu mai este amenintat de a se pierde. [...] Ai indeplinit o sacra datorie catre Patrie!".
    Basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" se incadreaza in genul epic, iar ca specie literara este un basm popular, cules si publicat de Petre Ispirescu. Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca specific ancestral (stravechi) al basmelor, insa, in aceasta creatie populara se manifesta idei filozofice din mitologia romaneasca, referitoare la conditia omului in univers, la viziunea despre viata si moarte. Basmul imbina supranaturalul popular (fabulosul) cu profunde conceptii filozofice si mitologice, de unde reiese si originalitatea unica a acestei creatii.
    Titlul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" releva sensuri pline de substanta ideatica, dubla negatie ("fara") reliefand fermitatea dorintei omului de a atinge idealuri superioare, anuland, astfel, adevarul universal-valabil ca nu exista nici batranetea fara tinerete si nici moartea fara de viata (adica nu poti fi batran daca n-ai fost mai intai tanar si nu poti muri daca n-ai fost viu). Subtilitatile semnificatiei titlului se regasesc si in cuvintele cu care il intampina zana, cu mila, in tinutul vreraii uitate - "Bine ai venit, Fat-Frumos" - si cele pe care i le spune Moartea, dandu-i o palma: "- Bine ai venit, ca de mai intarziai, si eu ma prapadeam".
    Tema este atipica pentru basm, lupta nu se mai da intre fortele binelui si cele malefice, ci releva dreptul nativ al omului la fericire si refuzul de a accepta o viata banala, marginita intre limitele umanului. Se pare ca motivul mitologic ai copilului care nu accepta sa se nasca nu se regaseste si in folclorul altor popoare.
    Autorul anonim este un narator omniscient. Naratiunea la persoana a III-a imbina supranaturalul cu planul real, armonizand eroii fabulosi cu ideile filozofice si miiologice. Actiunea acestui basm nu are la baza coniflctul dintre fortele binelui si ale raului, ci acela dintre ideal si limita umand, iar deznodamantul consta in triumful legilor universal-valabile care guverneaza conditia de muritor a omului, de aceea basmul este de factum filozofica.
    Subiectul este asemanator basmelor in ceea ce priveste eroii si motivele populare, incipitul fiind reprezentat de formula initiald tipica: "A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fl, nu s-ar mai povesti". Neobisnuita este continuarea cu elementele supranaturale ce prezinta relatii imposibile intre elementele universului, ceea ce ar sugera faptul ca aceste intamplari nu s-au petrecut nicicand si sunt de neconceput: "de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti. [...] Mai mincinos cine nu crede". Aceasta formula initiala are menirea de a proiecta evenimentele narate intr-un timp fabulos, intr-o ordine stranie, rasturnata a lumii si intr-un spatiu miraculos. Inedit este si titlul basmului, care exprima idealul protagonistului ce aspira la fericire si refuzul lui de a accepta o viata banala, marginita intre limitele umanului, idee filozofica de mare profunzime si superioritate spirituala.
    Personajele sunt, ca in orice basm, pozitive si negative, omenesti si fabuloase, principale, secundare si episodice. George Calinescu definea eroii de basm ca pe niste "fiinte himerice, animale [...], fiinte neomenesti" care au "psihologia si sociologia lor misterioasa".
    Fat-Frumos este personajul principal si pozitiv din basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte", iar numele-generic de erou al basmelor populare romanesti ilustreaza ideea ca protagonistul intruchipeaza modelul de cinste, dreptate si adevar, constituind imaginea fortelor binelui.
    Fat-Frumos vine pe lume prin magie, imparatul rezolvand astfel neputinta de a avea copii, dar plata pentru implinirea dorintei este la fel de mare, pentru ca nu se bucura de fiul lui decat cativa ani, apoi il pierde pentru totdeauna, din vina lui, deoarece nu-si putuse tine promisiunea de a-i oferi tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Revenirea lui Fat-Frumos in lumea pamanteana se face tot printr-un ceremonial magic, intrucat vanatoarea este considerate in mitologie un ritual.
    Copilul este nazdravan inca inainte de a se naste, insusire ce reiese, indirect, din scena in care, aflat inca in pantecele mamei, plange si refuza sa vina pe lume, desi imparatul ii fagaduieste "toate bunurile din lume". Cand ii promite tinerete fara batranete si viata fara de moarte, copilul tace brusc si se naste, spre bucuria tuturor, iar petrecerea in imparatie a tinut o saptamana intreaga. Ca un adevarat Fat-Frumos, copilul este inteligent si curajos, invata intr-o luna cat altii intr-un an, astfel ca "imparatul murea si invia de bucurie". Fat-Frumos este caracterizat in mod direct de catre naratorul omniscient: "De ce crestea copilul, d-aceea se facea mai istet si mai indraznet" si se prevestea ca va fi un imparat intelept ca Solomon.
    Cand baiatul implineste cincisprezece ani, ii cere tatalui sa-si respecte promisiunea, dar imparatul recunoaste ca n-are de unde sa-i dea Tinerete fara batranete si viata lira de moarte, deoarece fagaduiala avusese drept scop doar impacarea lui. Tanarul este hotarat sa plece in cautarea idealului pentru care se nascuse pe acest pamant si toate rugaciunile si lacrimile parintilor sau ale curtenilor de a-l convinge sa renunte la acest scop suprem au fost in zadar. Se manifesta in aceasta secventa a basmului motivul dorintei imposibile, careia Fat-Frumos nu i se poate impotrivi, fiind mistuit de nazuinta suprema a tineretei fara batranete si a vietii fara de moarte.
Naratorul ilustreaza, prin faptele pline de vitejie si curaj ale tanarului, motivul probelor depasite, cu scopul de a scoate in relief, in mod indirect, insusirile exceptional ale eroului. Fat-Frumos isi alege din grajdurile imparatesti calul eel mai "rapciugos si bubos si slab", pe care il hraneste cu mana lui, dandu-i orz fiert in lapte. Sfatuit de cal, voinicul cere tatalui "palosul, sulita, arcul, tolba cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau", ceea ce simbolizeaza pretuirea valorilor traditionale, ca experienta spirituala necesara in aceasta calatorie. Toate pregatirile fiind terminate, calul se scutura si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase masa, un cal gras, trupes si cu patru aripi", apoi pornesc in calatorie insotiti de care cu merinde, bani si vreo doua sute de ostasi, dupa cum poruncise imparatul. Dupa ce ies din imparatia tatalui, tanarul, darnic si bun la suflet, impaile toata avutia soldatilor.
    Alte trasaturi etice ale protagonistului reies in mod indirect din aspiratiile si atitudinea pe care o manifesta fata de valorile existentiale.
Fat-Frumos este intrepid (care nu se teme de primejdii - n.n.), dovedeste tarie de caracter in implinirea propriilor idealuri, simbolizand modelul uman care isi cunoaste menirea in aceasta lume, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Omul se naste cu aspiratia de a fi fericit, dar fericirea nu vine de la sine, ci trebuie cucerita, de aceea eroul este supus unor probe, pentru a-si dobandi astfel starea de beatitudine.
    Dupa trei zile si trei nopti, voinicul si calul ajung intr-o campie plina cu schelete umane. Calul il avertizeaza ca intrasera pe mosia unei Gheonoaie, care era atat de rea, incat omora pe oricine cuteza sa calce pe pamanturile ei, de aceea trebuia ca Fat-Frumos sa aiba arcul si sageata pregatite, iar palosul si sulita la indemana. Aceasta este prima proba in depasirea careia voinicul dovedeste indirect, prin faptele sale, inteligenta si curaj: cand se iveste Gheonoaia, calul zboara deasupra ei si Fat-Frumos ii sageteaza un

Pages : [ 1 ] 2


Most viewed articles in Caracterizari category

Ion - caracterizare
Allan - caracterizare
Gavrilescu - caracterizare
Otilia Marculescu - caracterizare
Mara - caracterizare
Most recent articles in Caracterizari category

Zoe Trahanache - caracterizare
Zita - caracterizare
Zaharia Trahanache - caracterizare
Veta - caracterizare
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu - caracterizare

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
Viziunea narativa se defmeste prin naratiunea lapersoana a III-a, naratorul este Observatorul omniprezent in desfasurarea tuturor evenimenteior, asadar "se manifesta atat naratorul omniscient, cat si personaje-reflector prin care se multiplica perspectivele" (N.Manolescu).


    Statistici
Numar total de articole
345
Numar total de autori
143
Articole vazute
4836663
Numar categorii
26

    Linkuri
Gazduire web
Gazduire blog
Dex
Servere Vps
Cono
Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus