Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

    Categorii principale
» Autori
» Basme
» Caracterizari
» Comentarii
» Dramaturgia
» Fabule
» Momente si schite
» Nuvela
» Poezia
» Povesti
» Proza
» Roman
» Termeni
» Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
» Cele mai citite articole
» Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
» Nume » Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 12, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Termeni | Vazut de : 29346 ori | Rating :

  


Fat-Frumos din lacrima

- personaj principal de basm cult -
- personaj fabulos (fantastic) -
"Fat-Frumos din lacrima",
de Mihai Eminescu
- basm cult -

    "Fat-Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu (1850-1889) este un basm cult, avand ca sursa de inspiratie basmul popular romanesc. A aparut in 1870 in revista "Convorbiri Hterare", fiind publicat apoi in volumul postum "Versuri si proza" din 1890, editie ingrijita de V.G.Mortun.
    Basmul lui Eminescu ilustreaza ideea ca in vremea veche oamenii erau numai "in germenii viitorului", iar Dumnezeu calatorea pe pamant, calcand "cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pamantului".
    Fat-Frumos din lacrima este personaj principal, eponim (care da numele operei - n.n.) si pozitiv, erou fabulos cu puteri supranaturale imbinate cu trasaturi umane.
    O prima trasatura fabuloasa a personajului reiese, indirect, din semnificatia numelui, pe care Eminescu o explica prin credinte strabune, in cea mai sugestiva spiritualitate populara, prin numirea personajului de basm, "Fat-Frumos", la care adauga nasterea fabuloasa si binecuvantata a eroului, "din lacrima" divina, ceea ce ilustreaza si motivul popular al imparatului fara urmasi. In vremuri stravechi, traia un imparat "intunecat si ganditor ca miaza-noapte" si o imparateasa "tanara si zambitoare ca miezul luminos al zilei". De 50 de ani imparatul se afla in razboi cu imparatia alaturata si cu toate ca imparatul vecin, cu care incepuse acest conflict, murise, fiii si nepotii lui continuau vrajba, iar ura dintre ei nu se stingea. Imparatul nostru era sleit de lupte si de suferinte iar, cum il caracterizeaza direct naratorul, pentru ca "nu rasese niciodata" si nimic din jurul sau nu ii aducea zambetul pe fata, nici macar "surasul plin de amor al sotiei lui tinere", arata acum ca "un leu imbatranit". Simtindu-si sfarsitul aproape, imparatul era trist din pricina ca nu avea copii, "se scula din patul imparstesc, de langa imparateasa tanara - pat aurit, insa pustiu si nebinecuvantat" si tot "trist mergea la razboi cu inima neimblanzita". Imparateasa era frumoasa, "cu parul ei cel galben ca aurul", dar "din ochii ei albastri si mari curgeau siroaie de margaritare apoase pe o fata mai alba ca argintul crinului".
    Intr-o dimineata, imparateasa inalta rugi fierbinti la icoana Fecioarei Maria si, la un moment dat "o lacrima curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu". Imparateasa "atinse cu buza ei seaca lacrima cea rece si o supse in adancul sufletului sau". Dupa noua luni, imparateasa naste un baiat, al carui portret fizic exprima in mod direct trasaturile unui chip ingeresc: "alb ca spurn a laptelui, cu parul balai ca razele lunei".     Ea ii pune numele Fat-Frumos din lacrima, care, ca orice erou al basmelor populare, este inzestrat cu trasaturi fabuloase, intrucat crestea "intr-o luna cat altii intr-un an", era viteaz si bun, generos si inteligent, cum altul nu se mai vazuse. Tanarul este constient de puterile sale iesite din comun, atitudine ce reiese indirect din faptul ca el isi incearca fortele: "puse sa-i faca un buzdugan de fier, il arunca in sus de despica bolta cerului, il prinse pe degetul cel mic, si buzduganul se rupse-n doua". Perfectionist si exigent, el porunceste sa i se faca alt buzdugan, care nu se mai rupe atunci cand il prinde pe deget.
    Trasaturile umane se evidentiaza, indirect, chiar de la inceputul basmului, deoarece, ca fiu iubitor, Fat-Frumos din lacrima se simte dator sa preia razboaiele tatalui sau si sa se bata el singur cu ostile imparatului vecin.
    Spre deosebire de alti Feti-Frumosi, eroul eminescian imprumuta trasaturile flacaului de la tara, care se imbraca in straie populare de pastor, -"camesa de borangic, tesuta in lacrimile mamei sale, mandra palarie cu flori, cu cordele (panglici - n.n.) si cu margele rupte de la gaturile fetelor de-mparati"-, stie sa cante dumnezeieste la fluier doine si hore, purtand labraul verde fluierele. Astfel, pregatit de drum, el "a plecat in lumea larga si-n toiul lui de voinic".
Din faptele protagonistului reies in mod indirect trasaturi definitorii pentru portretul sau. Voinic si viteaz ca un erou de basm  popular, Fat-Frumos isi arunca buzduganul inainte cale de o zi si, ajuns in imparatia dusmana, este intampinat cu urari de bine si cu bucurie, desi el ii avertizeaza ca venise ca "sa ne luptam greu, ca destul ai viclenit asupra tatalui meu". Imparatul vecin refuza sa se bata cu el si-i propune sa lege "fratie de cruce pe cat om fi si-om trai". Bucuria tuturor a fost mare, cei doi feciori de-mparati sarutandu-se "in urarile boierilor si baura si se siatuira". Intrepid si credincios totodata, Fat-Frumos marturiseste direct ca el nu se teme de nimeni pe lume, in afara de Dumnezeu, dar imparatul vecin recunoaste ca, in afara de puterea divina, el se teme de Mama-padurilor, "o baba batrana si urata" care ii naruie imparatia: "Pe unde trece ea, fata pamantului se usuca, satele se risipesc, targurile cad naruite". Fusese silit sa-i dea ca bir "tot al zecilea din copiii supusilor mei", iar astazi urma sa vina sa-si ia plata. Prieten sincer si loial, Fat-Frumos ii promite ca-l va ajuta sa-i scape imparatia de necazuri. Pe la miezul noptii, vine uriand Mama-padurilor, cu o infatisare cumplita si inspaimantatoare, "cu fata zbarcita ca o stanca buhava si scobita de paraie, c-o padure-n loc de par", cu ochii ca doua nopti tulburi, cu gura ca "un hau cascat" si cu dintii ca niste "siruri de pietre de mori". Voinic si netnfricat ca un erou fabulos, Fat-Frumos o apuca de mijloc si, trantind-o cu toata puterea, o leaga cu sapte lanturi de fier intr-o piua de piatra, de unde baba se zbatea in zadar sa scape si, neizbutind, o ia la fuga "cu piua cu tot", peste dealuri, taindu-si cale prin paduri, pana se face nevazuta in noapte. Toate aceste calitati reies indirect dinfaptele de vitejie si eroism ale protagonistului.
    Ca orice erou de basm, Fat-Frumos din lacrima parcurge un drum initiatic, trebuind sa treaca probele necesare acumularii unei experience de viata, pentru a-si putea intemeia o familie si a conduce o imparatie. Ceea ce-l particularizeaza este farmecul pe care-l exercita voinicul asupra fetelor, care-i devin devotate si prietene de nadejde, ajutandu-1 sa invinga piedicile. Daca in alte basme vin in sprijinul lui Fat-Frumos voinici, Sfanta Duminica ori insecte si animale ca rasplata a bunatatii si ajutorului dat de acesta, aici femeile sunt cele care ii sprijina cu loialitate, chiar impotriva propriilor parinti.
Pentru a-si respecta cuvantul, Fat-Frumos pleaca pe urmele Mamei-padurilor, pana ajunge la o casa frumoasa si alba care stralucea in mijlocul unei gradini cu flori. Pe prispa, torcea o fata frumoasa, de care eroul se indragosteste imediat, desi afia ca e fiica Mamei-padurilor. Inzestrata cu puteri miraculoase, frumoasa tanara tocmai tesea pentru el "o haina urzita in descantece, batuta-n fericire; s-o porti ... sa te iubesti cu mine".     In numele iubirii profunde ce se naste in sufletele lor, fata se hotaraste sa-l ajute in lupta impotriva babei, care se zbuciuma inca in piua unde o incuiase voinicul, incercand sa roada cu dintii lanturile. Fata il sfatuieste sa schimbe butiile aflate langa prispa intre ele, intrucat una este plina cu apa, iar alta cu putere, iar cand mama ei va vrea sa bea putere, ea sa ia numai apa, iar el putere. Urmeaza o lupta pe viata si pe moarte, tipica basmelor, Mama-padurilor si Fat-Frumos azvarlindu-se unul pe altul in inaltul cerului, pana cand Fat-Frumos o ia pe baba de mijloc "si-o baga-n pamant pana-n gat", apoi o izbeste cu buzduganul in cap "si-i risipi creierii". Intreaga natura se zbuciuma ingrozitor, "serpi rosii rupeau trasnind poala neagra a norilor, apele pareau ca latra, numai tunetul canta adanc, ca un proroc al pierzarii". Acest episod ilustreaza, in mod indirect, puterile supranaturale ale personajului, precum si reactia naturii la evenimentele oamenilor.
    Fat-Frumos se intoarce cu mireasa la fratele de cruce, dar acesta ii spune, cu lacrimi in ochi, ca este indragostit pe viata de fata Genarului, "om mandru si salbatic ce isi petrece viata vanand prin paduri batrane". Prieten devotat si voinic neinfricat, ca un adevarat frate de cruce, Fat-Frumos pleaca s-o rapeasca pe fata Genarului si s-o aduca tanarului imparat, iar pe Ileana, mireasa lui, o lasa plangand cu lacrimi amare de dorul lui.
    Fata Genarului, oachesa si foarte frumoasa, era pazita de un motan cu sapte capete care-l anunta pe Genar de orice primejdie s-ar fi ivit: "cand urla dintr-un cap s-auzea cale de-o zi, iar cand urla din cate septe, s-auzea cale de septe zile". Genarul mai avea si un cal nazdravan cu doua inimi si, afland ca fata ii fusese rapita, ii ajunge din urma, iar Fat-Frumos nu se putea lupta cu el "pentru ca Genarul era crestin si puterea lui nu era in duhurile intunericului, ci in Dumnezeu", adica nu se puteau infrunta doua forfe ale binelui. Dupa mai multe incercari de a rapi fata, Fat-Frumos este ars de fulgere apoi, cazut la pamant sub forma de cenusa se preface

Pages : [ 1 ] 2


Most viewed articles in Termeni category

Romantismul
Traditionalismul
Enigma Otiliei
Simbolismul
Modernismul
Most recent articles in Termeni category

Lupul si mielul
Norocul dracului
Junimea
Fat-Frumos din lacrima - caracterizare
Drama

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
Istoria e adevărată şi merită povestită. într-un oraş mare de provincie, sau mai bine într-o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deştept, partizan hotărât şi neascuns al conservatorilor. Colectiviştii nu-l puteau suferi personal, însă n-aveau ce-i face, de vreme ce băcănia lui este în localitate singura prăvălie de clasa întâia în această ramură, fiind asortată totdeuna foarte bogat, după modelul băcăniilor de lux din oraşele mari.


    Statistici
» Numar total de articole
345
» Numar total de autori
143
» Articole vazute
4870529
» Numar categorii
26

    Linkuri
» Gazduire web
» Gazduire blog
» Dex
» Servere Vps
» Cono
» Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus