Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul "Fratii Jderi", care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea. Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlul semnificativ pentru esenta subiectului: "Ucenicia lui Ionut" (1935), "Izvorul Alb" (1936) si "Oamenii Mariei Sale" (1942).             Opera are in centru epoca de stralucire a domniei lui Stefan cel Mare, cuprinsa in perioada 1469 - 1475, fiind prezentata de insusi autorul ei cu subtitlul "roman istoric" si este o epopee care reconstituie timpul si atmosfera acestei perioade cu o deosebita autenticitate a evocarii, o cronica, o legenda, un poem folcloric, un roman realist, un roman de aventura, un roman de dragoste, un roman de familie, un roman social.     De aceea, aceasta opera este cunoscuta ca fiind "un roman de romane", o adevarata rapsodie nationala in care se impleteste frumosul cu sublimul si cu tragicul. Ca in orice roman, in "Fratii Jderi" exista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa numeroase personaje, bine individualizate si solid construite.
    Naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a romanului. Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea in ordine a derularii evenimentelor, situate intr-un trecut istoric, iar spatiul narativ este real, Moldova secolului al XV-lea. Incipitul este reprezentat de informatia istorica despre sfintirea hramului manastirii Neamt. Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente.

    Semnificatia titlului

    In roman predomina elementele de epopee, care sunt ilustrate chiar de titlul "Fratii Jderi", indicand o "pluralitate familiala cu reminiscente gentilice". Numarul de cinci al Jderilor trimite la epopeea indiana "Mahabharata", care are ca eroi pe cei cinci frati Pandava. Solidaritatea familiala a Jderilor implica totodata existenta unei colectivitati legate indisolubil. Un exemplu in acest sens il constituie pasiunea celor doi frati, Simion si Nicoara Jder, pentru aceeasi femeie, fapt ce nu duce la dezbinarea lor, nu-i face sa se urasca.
    Tema prezinta istoria Moldovei in timpul lui stefan cel Mare, construita ca o ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres si de libertate nationala si sociala. Actiunea are doua planuri: unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare ale epocii si unul social, avand in centru familia Jderilor si devotamentul "oamenilor Mariei Sale".

    Constructia subiectului

    I. "Ucenicia lui lonut" (1935) prezinta formarea lui lonut Jder, fiul cel mai mic al lui Manole Par-Negru, pregatirea sa in mestesugul armelor, pe care-l deprinde in slujba lui Alexandrel-Voda, dorind sa-si implineasca visul de a ajunge la Curtea domneasca, la Suceava. Cu prilejul sfintirii hramului manastirii Neamt, Stefan Voievod il randuieste tovaras lui Alexandrel Voievod. Cei doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul barbatiei si al demnitatii, devin frati de cruce, isi impartasesc grijile si necazurile. Lipsa de experienta, naivitatea varstei, firea lor pasionala si cutezatoare ii pun in situatii grele din care ies datorita inteligentei, curajului si priceperii in manuirea armelor.
    Dupa sarbatoarea Hramului, Stefan Cel Mare se opreste la grajdurile domnesti din Timis, ingrijite de comisul Manole Par-Negru, unde se gaseste armasarul alb de rasa, Catalan, pentru a fi pazit impotriva hotilor. Ionut afla de un complot urzit impotriva domnitorului si il salveaza vitejeste pe Alexandrel. In aceeasi noapte, Manole impiedica furtul armasarului Catalan, care fusese pus la cale de boierul Mihu, un roman pribeag in Polonia si care tocmise pentru aceasta pe vestitul hot, cazacul Gogolea, deoarece se spunea ca in acest armasar statea puterea legendara a domnitorului si de aceea invingea in razboaie pe toti dusmanii Moldovei.
    In episodul luptei de la Lipnic cu tatarii este evidentiat eroismul fratilor Jderi, Simion si lonut, strategia geniala a voievodului Stefan, ducand la prinderea feciorului hanului tatar. Nasta, iubita lui lonut, este rapita de tatari, vanduta lui Suleiman-Bey si dusa intr-o tabara turceasca pe malul Dunarii. Ionut pleaca in cautarea Nastei, trece prin mai multe peripetii riscandu-si viata, dar e salvat de fratii si de tatal sau. Ionut afla ca Nasta s-a sinucis aruncandu-se in Dunare de pe corabia care o ducea in robie. Episodul se incheie cu uciderea hanului tatar de catre Gheorghe Botezatu, slujitorul credincios al lui Ionut, iar el revine la Curtea domneasca si va deveni un adevarat ostean al Mariei-Sale.
    II. "Izvorul Alb" este, mai ales, un poem al iubirii. Simion Jder se indragosteste de Marusca, fiica lui Iatco Hudici, care este rapita si dusa in tara Leseasca. Cu invoirea lui Stefan, Jder merge in Polonia si isi aduce inapoi iubita.
    Primirea viitoarei doamne a voievodului si nunta lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop sunt un prilej pentru ilustrarea protocolului si a festivitatilor oficiale intrate in traditia Curtii domnesti.
    Alt episod al romanului prezinta vanatoarea domneasca a bourului alb, care ar fi fost imblanzit de un sihastru din muntii Ceahlaului, de pe valea Izvorului Alb. Stefan dorea sa stea "la sfat de taina" cu schivnicul, pentru a afla invataturi de care avea nevoie pentru viitorul Moldovei, deoarece pustnicul "punea urechea la pamant ca s-auda glasul pamantului" si "avea cunostinta ascunsa despre mersul stelelor si al soarelui". Figura lui se desprinde parca din miturile Daciei arhaice, este o aparitie de mit.
    Domnitorul redobandeste Pocutia prin vitejia Jderilor si prin diplomatia arhimandritului sendrea.
    III.   "Oamenii Mariei Sale" prezinta evenimentele istorice petrecute intre 1471-1475. Este descrisa casatoria lui Simion Jder cu Marusca. O pagina impresionanta o constituie lupta de la Vaslui. Turcii pregatesc un nou atac impotriva Moldovei, Ionut este trimis - ca iscoada -de Voda sa aduca vesti din Grecia si de la muntele Athos. In drumul sau aventuros, Ionut se intalneste cu inteleptul si viteazul sau frate, calugarul Nicodim, care-l sfatuieste cum sa treaca muntii in Transilvania si in Tara Romaneasca. Ionut este insotit de Gheorghe Botezatu, iar drumul este un prilej de a prezenta, in contrast, imaginea Moldovei si Imparatia Otomana. Intamplarile din acest episod sunt dintre cele mai aventuroase: prinderea si decapitarea unor boieri tradatori, primirea solilor venetieni de catre Ionut in targ la Roman, apoi la Curtea domneasca.
    Romanul se incheie cu lupta de la Vaslui, unde stefan a obtinut o victorie stralucita impotriva puhoiului turcesc condus.de sultanul Mehmed El Fatih, cel ce se socoate "trimis al lui Alah pe pamant". In lupta au fost si pierderi grele de vieti omenesti, dureroase pentru domnitor. Avand cultul mortilor pe campurile de batalie, stefan ii plange pe eroii care au pierit la Vaslui, intre care se numara si batranul comis Manole Par-Negru, Simion Jder, Caliman si fiul sau, Samoila. Maria-Sa porunceste o slujba pentru sufletele celor cazuti pe campul de lupta si in toate bataliile anterioare, iar voievodul ii pomeneste pe fiecare in parte, fiind uimitor faptul ca le stie tuturor numele.