Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

Warning: fopen(./templates/article_rating.tpl): failed to open stream: No such file or directory in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 38

Warning: filesize(): stat failed for ./templates/article_rating.tpl in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fread() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fclose() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 42

    Categorii principale
Autori
Basme
Caracterizari
Comentarii
Dramaturgia
Fabule
Momente si schite
Nuvela
Poezia
Povesti
Proza
Roman
Termeni
Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
Cele mai citite articole
Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
Nume Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 13, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Caracterizari | Vazut de : 7722 ori | Rating :

  


GOE

- personaj principal de schita -
- personaj realist -
-tipul copilului rasfatat -
"D-L Goe...",
de Ion Luca Caragiale
- schita -

    Inzestrat cu un spirit de observatie iesit din comun si cu o inteligenta sclipitoare, Ion Luca Caragiale ( 30 ianuarie 1852 -9 iunie 1912) a ridiculizat in opera sa defectele oamenilor si moravurile societatii romanesti din vremea lui. Scriitor realist, patrunzator in cunoasterea firii umane, Caragiale construieste personaje cu tare si vicii morale, cu o spoiala de cultura ce izvoraste din "prostia omeneasca in cel mai larg cuprins al cuvantului" (C-tin Loghin). Ironia ascutita, sarcasmul si satira sunt principalele mijloace artistice prin care scriitorul da viata eroilor literari reprezentativi pentru diverse categorii sociale. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice in literarura romana, Garabet Ibraileanu afirma ca scriitorul face "concurenta starii civile".
    In schita "D-l Goe...", Caragiale satirizeaza incultura, prostia si snobismul familiilor burgheze, cauze care genereaza proasta crestere a propriilor copii.
    Goe este personajul principal din schita "D-l Goe" de Ion Luca Caragiale, reprezentand tipul copilului rasiatat si prost crescut, consecinta fireasca a unei educatii defectuoase prin folosirea unor metode total gresite. Goe face parte dintr-o familie burgheza din urbea X, care afiseaza ostentativ o preocupare speciala pentru educatia odraslei.
    Schita incepe cu un element specific educatiei, recompense oferita personajului principal cu scopul de a-i impulsiona stradania la invatatura, de unde reiese lenea ca prima trasatura de caracter: "Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta". Rasplata data in avans copiiului consta intr-o calatorie la Bucuresti, cu prilejul unei sarbatori nationale, el fiind insotit de "mam mare, mamitica si tanti Mita".
    Naratorul nu da amanunte referitoare la infatisarea lui Goe, ci descrie numai aspectul vestimentar, care sugereaza starea materiala buna a familiei sale, precum si lipsa de gust a damelor care se ocupa de cresterea baiatului. Goe "poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie, cu inscriptia pe pamblica "Le Formidable" si sub pamblica biletul de calatorie infipt de tanti Mita, ca "asa tin barbatii biletul". Ridicolul personajului reiese din contradictia dintre esenta si aparenta, Goe este numit "tanarul", dar este imbracat ca un copil mic, intr-un mod caraghios, deoarece costumul de marinar nu se potriveste nici cu palaria de paie si nici cu scopul si destinatia calatoriei. Lipsa detaliilor legate de fizionomia sa, ca si originea in urbea X reliefeaza intentia autorului de a crea un personaj reprezentativ pentru tipul copilului rasiatat si prost crescut, care poate exista oricand si oriunde in lume.
    Portretul moral al eroului principal se incheaga prin caracterizare indirecta, din comportamentul, felul sau de a vorbi si relatiile cu alte personaje.
    Rasfatat peste masura, nu-si poate stapani nerabdarea in asteptarea trenului si vorbeste "incruntat", "pe un ton de comanda", fiind obisnuit sa le porunceasca damelor, iar acestea sa-i indeplineasca pe loc orice dorinta. Infatuarea, dublata de incultura, se evidentiaza, indirect, atunci cand, in urma discutiilor dintre cele doua cucoane in legatura cu forma corecta a cuvantului "marinar", Goe le face proaste pe amandoua si decide ca se zice "mariner".
    Lipsa de respect fata de cei mai in varsta, dovedita pe peronul garii, se concretizeaza in obraznicie , atitudine reiesita indirect din discutia pe care o are Goe cu un calator, pe culoarul trenului, atunci cand este sfatuit sa nu scoata capul pe fereastra: "- Ce treaba ai tu, uratule? zice mititelul smucindu-se", apoi se stramba la el. Calificativul "uratule" si strambaturile demonstreaza infantilismul "tanarului Goe", care se comporta ca un copil mic, mult sub varsta de elev, care era, probabil, destul de inaintata, din moment ce mai ramasese si repetent. Palaria zboara pe fereastra impreuna cu biletul de calatorie prins la panglica, dar cucoanele considera  ca baiatul n-are nicio vina si ca nu e treaba "uratului", relevand metodele cu totul gresite pe care cele trei "dame" le folosesc in educatia baiatului.
    Din comportamentul lui Goe rezulta, indirect, o alta consecinta a educatiei gresite de care are parte si anume faptul ca este excesiv de alintat, atunci cand se loveste cu nasul de clanta usii de la cupeu, incepe sa urle atat de tare, de parca ar fi patit ceva ingrozitor. Ca urmare, damele il saruta pe rand si-i asaza pe cap "un beret tot din uniforma canonierii "Le Formidable", apoi, "scuipandu-l sa nu-l deoache", il saruta din nou "dulce". Intrucat bunica indraznise sa-l dojeneasca pentru ca pierduse biletul, Goe se bosumfla si, la intrebarea acesteia "- Sa moara mam'mare?", el raspunde impertinent si rautacios "- Sa moara!", ceea ce dovedeste, indirect, faptul ca baiatul nu este numai rasfatat ci si rautacios, lipsit de sensibilitate.
    Metodele educative ale familiei sunt defectuoase, ridicole si de aceea total ineficiente. Tanarul Goe primeste recompense stupide, "Cine ma pupa... uite! ciucalata!", cele trei cucoane tratandu-l ca pe un copilas. Mamita simuleaza ca plange si pentru ca Goe isi da seama ca se preface, mam'mare exclama cu entuziasm exagerat: "E lucru mare cat e de destept!".
    Neastamparat, Goe iese pe culoar si se blocheaza in "compartimentul unde nu intra decat o persoana". Se produce o zarva de nedescris, Goe zbiara disperat inauntru, cucoanele se agita speriate si zgomotoase, pana cand "puisorul" este eliberat de conductor. Incapatanarea, pe care o dovedise scotand "iar" capul pe fereastra cand este sfatuit sa nu mai faca asta, iese din nou in evidenta, deoarece trage semnalul de alarma, cu toate ca mam'mare ii spusese sa stea "binisor", ca sa nu strice ceva.
    Proasta crestere este evidentiata indirect de manifestarile necivilizate ale baiatului. Cand se afla in pericol sau nu-i convine ceva, apeleaza la metode primitive si are reactii penibile si caraghioase, urla, tipa, bate din picioare sau cu pumnii in usa: "Sa opreasca! zbiara si mai tare Goe, batand cu picioarele". Cand se reazema in nas de clanta usii de la cupeu, "incepe sa urle", iar cand se inchide in toaleta, dupa ce bate cu pumnii in usa, "zbiara desperat".
    Pentru a caracteriza personajul, scriitorul imbina naratiunea cu dialogul. Insusirile sale sunt evidentiate prin fapte, atitudini si mai ales prin limbaj tin fals portret al lui Goe, construit prin opozitia dintre esenta si aparenta, il realizeaza, in mod ontendirect, cucoanele, care nu cesc a-l admira pentru cat este de "destept" si de "simtitor".
    Atitudinea scriitorului, evident satirica, transpare din ionul sau ironic, din intampiarile jenante la care participa Goe, precum si din felul acestuia de a vorbi. Atitudinea ironica a scriitorului se remarca inca din titlu. Asezarea apelativului "domnul" langa substantivul "Goe", urmat de punctele de suspensie argumenteaza inca o data contradictia dintre esenja si aparenta, dintre parerea cucoanelor despre copil si adevarata fata a acestuia. Goe starneste rasul prin ridicol si prostie, constituind pentru oricine un exemplu negativ, care indeamna la un comportament diferit, pentru a nu fi la fel de penibil.
    I.L.Caragiale a starnit mereu un interes neobosit in jocul de oglinzi fatarnice, in care fiecare observa propria imagine intoarsa catre sine, "ca un omagiu de reciprocitate". (Serban Cioculescu)



Most viewed articles in Caracterizari category

Ion - caracterizare
Allan - caracterizare
Gavrilescu - caracterizare
Otilia Marculescu - caracterizare
Mara - caracterizare
Most recent articles in Caracterizari category

Zoe Trahanache - caracterizare
Zita - caracterizare
Zaharia Trahanache - caracterizare
Veta - caracterizare
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu - caracterizare

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
Iona este personajul principal si eponim (care da numele operei - n.n.) al dramei (omonime), pentru conturarea caruia Marin Sorescu foloseste tehnica moderna a monologului dialogat sau solilocviului (monolog rostit in prezenta sau absenta altui personaj, de care se face abstractie - n.n.).


    Statistici
Numar total de articole
345
Numar total de autori
145
Articole vazute
4992373
Numar categorii
26

    Linkuri
Gazduire web
Gazduire blog
Dex
Servere Vps
Cono
Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus