|
|
|
Publicat : November 13, 2007 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Caracterizari | Vazut de
: 13166 ori | Rating :  
|
|
|
Harap-Alb- personaj principal de basm cult -- personaj in formare -"Povestea lui Harap-Alb",
de Ion Creanga
- basm cult -
Specie de intindere medie, basmul este "o naratiune poetica in proza" (C.Loghin) si mai rar in versuri, in care intamplariie reale se imbina cu cele fantastice, din care reiese principalul mijloc artistic al acestei creatii epice, fabulosui. Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, adesea inzestrate cu puteri supranaturalc, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna, binele. Cadrul de desfasurare a actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din lumea reala si "taramul celalalt", spatiul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice.
Basmele populare romanesti cultiva vitejia si curajul, frumusctea fizica si morale concentrate in eroul principal, care intruchipeaza idealul de cinste, dreptate si adevar al romanului dintotdeauna, el constituind imaginea binelui, aflat in lupta continua cu fortele malefice, pe care le invinge in final. Preluand feme si motive populare din acest fascinant folclor literar, scriitorii romani au creat o literatura nationala prin contributia pretioasa la pastrarea unitatii de limba si prin conturarea specificului spiritualitatii romanesti.
Creatorul basmului cult in literatura romana este considerat Ion Creanga (1837-1889), iar povestile lui pastreaza caracterul realist al intamplarilor, personajele fiind puternic umanizate si individualizate. Spatiul desfasurarii actiunii este ancorat intr-o realitate sociala si istorica determinata, iar faptele ilustrate izvorasc din legile firii care guverneaza omenirea.
"Povestea lui Harap-Alb" este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga, fiind publicat la 1 august 1877 in revista "Convorbiri literare", reprodus apoi de Mihai Eminescu in ziarul "Timpul". Harap-Alb, personajul principal si eponim (care da numele operei - n.n.), este un Fat-Frumos din basmele populare, destoinic si curajos, dar ramas in zona umanului pentru ca este prietenos, cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti. El devine un erou exemplar nu prin insusiri miraculoase, ca in basmele populare, ci prin autenticitatea lui umana, fiind adesea cuprins de frica si nesiguranta, de neputinta si disperare, avand, asadar, slabiciuni omenesti. Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o inhiere a flacaului tn vederea form&rii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze. El parcurge o perioada de initiere cu scopul de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, experienta necesara viitorului adult. Ideea este sustinuta semnificativ de criticul literar George Munteanu, care afirma ca basmul lui Creanga, "Povestea lui Harap-Alb", este un "veritabil Bildungsroman fantastic al epicii noastre".
In basm, protagonistul reprezinta binele, care simbolizeaza adevarul aflat in conflict cu fortele malefice, intruchipate de Span, care semnifica minciuna. In finalul basmului, adevarul iese triumfator, impostura Spanului este demascata de fata imparatului Ros, si raul este invins.
Semnificatia numelui reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana: "Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului si se baga in fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intampla". Din referirea directa a naratorului reiese ca eroul este naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, din care cauza fiul craiului isi schimba statutul din nepot al imparatului Verde in acela de sluga a Spanului: "D-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-Alb; aista ti-i numele, si altul nu." Numele personajului este un oximoron, deoarece cuvantul / Harap" inseamna negru, aici avand sensul de "rob". Asadar, numele lui Harap-Alb semnifica statutul de "rob (negru)-alb".
Faptele eroului se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje inzestrate cu puteri supranaturale. Intalnirea cu Spanul este punctui de plecare, cu multiple semnificatii, in devenirea personajului, mezinul fiind nevoit sa refaca experien|a de viata a tatalui, care calatorise in tinerete prin aceleasi locuri. Codrul in care se rataceste simbolizeaza un adevarat labirint, o lume necunoscuta flacaului, care greseste pentru prima oara, incalcand sfatul tatalui sau, acela de a se feri de omul span. Nesocotirea acestei restrictii, ce venea din experienta de viata a tatalui sau, este momentul care declanseaza asupra flacaului un sir nesfarsit de intamplari neplacute si periculoase, care-i pun deseori viata in primejdie:"[...] tata mi-a dat in grija, cand am pornit de acasa, ca sa ma feresc de omul ros, iara mai ales de cel span, cat oi putea; sa n-am de-a face cu dansii nici in clin, nici in maneca; si daca n-ai fi span, bucuros te-as tocmi." De altfel, probele au sensuri simbolice pentru maturizarea personajului, contribuind in mod esential la formarea lui ca adult. Podul pazit de craiul deghizat in urs sugereaza trecerea eroului intr-o alta etapa a vietii, de la adolescenta spre tinerete, iar fantana fara roata si fara cumpana, semanand cu o grota, simbolizeaza locul renasterii, al schimbarii, deoarece tanarul intra fecior de crai si iese rob.
Mezinul craiului, lipsit de experienta, se teme mai ales pentru ca incalcase promisiunea de a se feri de omul span, simtindu-se vinovat, deoarece el fusese deprins sa tina seama de povetele parintesti, atitudine ce reiese din autocaracterizare: "Din copilaria mea sunt deprins a asculta de tata si tocmindu-te pe tine, parca-mi vine nu stiu cum". Cuminte si ascultator, el urmeaza si sfaturile adultilor care-i voiau binele, asa cum respecta intocmai indrumarile pe care i le daduse cersetoarea in alegerea armelor si a calului. Aceste insusiri sunt relevate atat prin caracterizarea directa a naratorului, "Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste [...]", cat si indirect, dinfapta eroului de "a se potrivi spanului" si a intra in fantana, fara sa se gandeasca la pericolul care-1 pandea.
Trasaturile morale ale tanarului se disting indirect, din faptele, atitudinea si comportamentul eroului, precum si din relatiile lui cu celelalte personaje.
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
Tânărul Edgar Bostandaki este suplinitor la catedrele de muzică, desen, gimnastică, scrimă şi religie de la gimnaziul clasic înfiinţat de curând în urbea sa natală. Gimnaziul are până acuma numai clasa întâia şi e întreţinut de comună; se speră că la anul viitor se vor completa patru clase, trecând totul pe seama statului. |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
90
|
| » Articole vazute |
2507841
|
| » Numar categorii |
26
|
|
