Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

Warning: fopen(./templates/article_rating.tpl): failed to open stream: No such file or directory in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 38

Warning: filesize(): stat failed for ./templates/article_rating.tpl in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fread() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fclose() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 42

    Categorii principale
Autori
Basme
Caracterizari
Comentarii
Dramaturgia
Fabule
Momente si schite
Nuvela
Poezia
Povesti
Proza
Roman
Termeni
Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
Cele mai citite articole
Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
Nume Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 02, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Poezia | Vazut de : 10617 ori | Rating :

  


In Gradina Ghetsemani

de Vasile Voiculescu
poezie traditionalista religioasa

"Isus lupta cu soarta si nu primea paharul ...
Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una.
Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

O mana nendurata, tinand grozava cupa,
Se cobora-mbiindu-l si i-o ducea la gura...
Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa...
Dar nu voia s-atinga infama bautura.

In apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata...
Dar falcile-nclestandu-si cu ultima putere
Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

Deasupra fara tihna se framantau maslinii,
Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada...
Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii
Si uliii de seara dau roate dupa prada."

    Poezia "In gradina Ghetsemani" face parte din volumul "Parga" din 1921, primul volum semnificativ pentru opera lui Vasile Voiculescu.
Geneza poemului: Punctul de plecare al poeziei "In gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu il constituie "Evanghelia Sfantului Luca", scena biblica ilustrata fiind "cina cea de taina", motivul rugaciunii lui Isus in gradina de la poalele muntelui maslinilor inaltata lui Dumnezeu pentru a fi izbavit: "Si cand a sosit in acest loc, le-a zis "Rugati-va, ca sa nu intrati in ispita". Si el s-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra si ingenunchind Se ruga, zicand "Parinte, de voiesti treaca de la Mine acest pahar ... Dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca!" Iar un inger din cer s-a aratat Lui si-l intarea. Iar El, fiind in chin de moarte mai staruitor se ruga. si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant. si ridicandu-Se din rugaciune, a venit la ucenicii Lui si i-a aflat adormiti de intristare." (Luca 22, 40-46).
    Motivul biblic devine la Voiculescu un suport metafizic al nelinistii omului in aspiratia lui spre Dumnezeu.
Rugaciunea lui Isus are loc in Gradina Ghetsemani, inainte de arestarea lui de catre escorta inarmata, condusa de luda, care il tradeaza sarutandu-l, fiind apoi inspaimantat de apropierea martiriului si a patimilor predestinate Fiului de Tatal Ceresc, pentru a ispasi omenirea de pacate.
    Structura si semnificatii
   Poezia este structural in patru catrene, organizate in jurul elementelor ce tin de natura duala a lui Isus, de om si de fiul lui Dumnezeu, integrandu-se in formula lirismului obiectiv.
    Strofa intai. Primele doua versuri ale poeziei sintetizeaza dramatismul interior al lui Isus, care "lupta cu soarta si nu primea paharul", fiind constient de menirea ce-i fusese harazita, aceea de a lua asupra sa pacatele omenirii, metaforizate aici prin "pahar", pe care trebuia sa le izbaveasca prin suferinta. Versul al treilea ilustreaza natura duala a lui Isus,  opozitia   uman-divin,  imaginile  vizuale  "sudori  de  sange"
exprimand omenescul, iar "chipu-i alb ca varul" sugerand puritatea, divinul. Latura umana domina in aceasta prima strofa, suferinta lui Isus fiind exprimata prin "cazut pe branci in iarba", care capata dimensiuni cosmice prin tragismul ei, "starnea in slavi furtuna".
    Strofa a doua debuteaza cu porunca divina, "o mana ne-ndurata", data Fiului pentru a prelua asupra lui pacatele omenirii, exprimate prin metafora "grozava cupa". Setea "uriasa" sugereaza dorinta lui Isus de a se sacrifica prin patimire, de a-si implini destinul, desi "nu voia s-atinga infama bautura", din cauza slabiciunii umane pentru chinurile pe care urma sa le indure pentru izbavirea omenirii.
    In strofa a treia, metaforele "apa ei verzuie" si "veninul groaznic" sugereaza chinurile pe care Isus le va indura pentru "mierea" si "dulceata" ce semnifica izbavirea omenirii prin jertfa divina, fericirea ce urmeaza sa vina. Veninul este o metafora pentru continutul cupei pline de pacate, dar si pentru chinurile pe care urma sa le indure Isus. Teama de moarte il face pe Isus sa se impotriveasca "cu ultima putere", uitand ca numai asa va putea sa salveze omenirea, capatand in schimb viata vesnica, "uitase de viata!".
    Strofa a patra. Suferintele lui Isus sunt apocaliptice, personificarea maslinilor, "se framantau maslinii" ofera o imagine terifianta a intregului univers: "Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-1 mai vada.../ Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii". Ultimul vers al poeziei anticipeaza chinurile lui Isus, in urma tradarii lui Iuda, martiriul si moartea Fiului, care izbaveste astfel omenirea de pacate si lumea de toate relele care se manifestasera pe pamant.
    Limbajul artistic este de un mare efect plastic, metaforele avand profunde semnificatii ideatice si biblice: "paharul", "grozava cupa", "infama bautura", "apa verzuie", "veninul groaznic" sugereaza chinurile si suferintele lui Isus pentru izbavirea omenirii, iar "sterlici de miere" si "dulceata" sugereaza fericirea ce va pogori asupra omenirii dupa mantuirea ei de pacate. Epitetele potenteaza chinul lui Isus, "apa verzuie", "veninul groaznic", "infama bautura", iar personificarea maslinilor, care "se framantau" si voiau "sa fuga", inspaimantati de suferintele pe care urma sa le indure Isus, ofera dimensiuni cosmice zbuciumului divin.
    Isus Hristos a fost Mantuitorul omenirii, pe care a izbavit-o de pacate si a platit cu chinuri fizice si morale binele suprem facut numai din dragostea pentru oameni si pentru mantuirea lor.





Most viewed articles in Poezia category

Luceafarul
Floare Albastra
Malul Siretului
Din ceas, dedus...
Dorinta
Most recent articles in Poezia category

Georgica a IV-a
VIS CU BUFON
Echerul
Emotie de toamna
In dulcele stil clasic

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
Felix Sima, definit chiar de Calinescu "martor si actor", deschide romanul prin descrierea casei lui Costache Giurgiuveanu, privita in detaliu si il incheie cu aceeasi imagine a cladirii vazute din perspectiva eroziunii timpului. Romanul pun


    Statistici
Numar total de articole
345
Numar total de autori
145
Articole vazute
5027313
Numar categorii
26

    Linkuri
Gazduire web
Gazduire blog
Dex
Servere Vps
Cono
Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus