|
|
|
Publicat : October 22, 2007 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Roman modern | Vazut de
: 16281 ori | Rating :  
|
|
|
ION
de Liviu Rebreanu (autor canonic)
roman obiectiv-modern
roman realist-social obiectiv
Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului romanesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura romana, "Ion" si primul roman obiectiv de analiza psihologica din proza romaneasca, "Padurea spanzuratilor".
"Ion" de Liviu Rebreanu, primul roman obiectiv din literatura romana, a aparut in anul 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, asa cum insusi autorul mentioneaza in finalul operei, intre martie 1913-iulie 1920. Aparitia romanului a starnit un adevarat entuziasm in epoca, mai ales ca nimic din creatia nuvelistica de pana atunci nu anunta aceasta evolutie spectaculoasa: "Nimic din ce a publicat inainte nu ne putea face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a inceput si a continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire dar si fara indicatii de viitor", nota Eugen Lovinescu. Criticul primeste romanul "Ion" ca pe o izbanda a literaturii romane, iar satisfactia sa este consemnata in studiul
"Creatia obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion". Pentru initiatorul modernismului romanesc, al carui principiu de baza era "sincronismul" literaturii romane cu cea europeana, romanul "Ion" este cel care "rezolva o problems si curma o controversa". Aceasta afirmatie a lui Lovinescu se refera la faptul ca aparitia primului roman obiectiv directioneaza literatura romana catre valoare europeana si stinge polemica pe care criticul o avea cu samanatoristii epocii.
Geneza romanului
Liviu Rebreanu marturiseste ca in lunga sa truda de creatie, in cei 7 ani in care a lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte "impresia afectiva", emotia, iar pe de alta parte, acumularea de material documentar.
O scena vazuta de scriitor pe colinele dim prejurul satului l-a impresionat in mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului "Ion". Aflat la vanatoare, Rebreanu a observat "...un taran imbracat in haine de sarbatoare" , care s-a aplecat, deodata "si-a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit si mi s-a intiparit in minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla ciudatenie".
O alta intamplare relatata de sora sa, Livia, i-a retinut atentia: o fata instarita, ramasa insarcinata cu un tanar sarac, a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca trebuia sa se inrudeasca acum cu un sarantoc, "care nu iubea pamantul si nici nu stia sa-l munceasca.
Un eveniment care l-a marcat in mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tanar taran vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al Glanetasului, care nu avea pamant si pronunta acest cuvant cu "atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parc-ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata...".
O alta sursa o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat in jurul lui mentalitatile si obiceiurile taranilor, viata lor dificila si complexa din cauza ocupatiei Imperiului Austro-Ungar.
Prima varianta a romanului "Ion" a fost o schita scrisa de Rebreanu in 1908, care purta titlul "Rusinea", subiect reluat intr-o nuvela, "Zestrea", in care contureaza portretul lui Ion si schiteaza intalnirea dintre flacau si Ileana (Ana din roman).
Structura si compozitia romanului
I. Roman social si realist:
• viata satului cu intreaga lume taraneasca: "bocotani", sarantoci, oameni de pripas, preot, invatator, functionari de stat, oameni politici, reprezentanti ai autoritatilor austro-ungare formeaza o galerie ce ilustreaza o realitate social-economica, politica si culturala din satul ardelenesc din primele decenii ale secolului al XX-lea;
• obiceiuri si traditii populare, evenimente importante din viata omului (hora, sfintirea hramului bisericii, nasterea, nunta, moartea): "«Ion» este opera unui poet epic, care canta cu solemnitate conditiile generale ale vietii: nasterea, nunta, moartea" (G.Calinescu);
• institutiile destat: scoala, biserica, judecatoria, notariatul;
• familia, ca institute sociala: familia invatatorului Herdelea, familia Glanetasului, familia Bulbuc, familia Vasile Baciu etc;
• destine umane individuale: Ion, Ana, George Bulbuc, Titu Herdelea etc.;
II. Roman modern si obiectiv - interferenta formelor literare traditionale cu cele moderne:
• formula realista prin ilustrarea vietii taranesti din Ardeal, in primele decenii ale-secolului al XX-lea, o adevarata "creatie de oameni si de viata" (articolul "Cred", 1924);
• obiectivarea romanului romanesc: "pornind de la acelasi material taranesc, «Ion» reprezinta o revolutie si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea poporanista si fata de eticismul ardelean, constituind o data istorica in procesid de obiectivare a literaturii noastre epice". (E.Lovinescu).
"M-am sfiit totdeauna sa scriu pentru tipar la persoana /", marturisea Liviu Rebreanu, intrucat amestecul eului in opera ar diminua veridicitatea subiectului.
• tehnicile compozitionale sunt moderne:
- Rebreanu construieste doud planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte viata satului ardelenesc;
- opera este monumentala, "poate "mai mare ca natura" (E.Lovinescu); "«Ion» este epopeea, mai degraba decat romanui, care consacra pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" (G.Calinescu); Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intuitia ritmului etern al existentei satului" (N.Manolescu);
- tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului venit la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas;
- romanui este structural riguros, in doua parti cu titluri sugestive ("Glasul pamantului" si "Glasul iubirii"), capitolele au titluri-sinteza ("InceputuI", "Hora", "Nunta", "Nasterea" etc).
Romanui "Ion" raspunde cerintei modernismului lovinescian, de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana (principiul sincronismului) prin faptul ca are caracter obiectiv, utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor, fiind un roman realist, social, obiectiv si modern.
Liviu Rebreanu este prin excelenta un narator omniscient, care povesteste intamplarile, evenimentele la persoana a III-a. Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese obiectivitatea acestuia fata de evenimente si personaje. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Pripas si unul imaginar inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor.
Tema. Romanul "Ion" este o monografie a realitatilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea, ilustrand conflictul generat de lupta apriga pentru avere, intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in funcfie de pamantul pe care-1 poseda, fapt ce justifica actiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, de§i nu o iube§te, Florica se va marita cu George pentru ca are pamant, iar Laura, fiica invatatorului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre. Personajul central al cartii, Ion al Glanetasului, este reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a vremurilor careia ii apartine.
Constructia subiectului
Incipitul il constituie descrierea drumului spre satul Pripas, la care se ajunge prin "soseaua ce vine de la Carlibaba, intovarasind Somesul" pana la Cluj, din care se desprinde "un drum alb mai sus de Armadia [...], apoi coteste brusc pe sub Rapile Dracului, ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline". La intrarea in sat, "te intampina [...] o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalata de ploi si cu o cununita de flori vestede agatata de picioare". Imaginea este reluata simbolic nu numai in finalul romanului, ci si in desfasurarea actiunii, in scena licitatiei la care se vindeau mobilele invatatorului, sugerand destinul tragic al lui Ion si al Anei, precum si viata tensionata si necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc.
Ca in orice roman, in "Ion" exista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si se determina reciproc si la care participa numeroase personaje, puternic individualizate si solid construite
Actiunea romanului incepe cu fixarea timpului si a spatiului it care vor avea loc evenimentele, intr-o zi de duminica, in satul Pripas, cand toti locuitorii se afla adunati la hora traditionala, in curtea Todosiei
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
 Scris de sima david on October 31, 2007 |
|
este foarte bine comentat!este bine explicat si foarte usor de invatat si de retinut!
|
|
Ales la intamplare |
|
Poezia "Testament" de Tudor Arghezi (1880 - 1967), aflata in fruntea primului volum, "Cuvinte potrivite" (1927), reflecta lirismul subiectiv si constituie, poate, cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca. Alte poezii programatice sunt "Portret", "Ruga de seam", "la aminte". |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
90
|
| » Articole vazute |
2507859
|
| » Numar categorii |
26
|
|
