Lima Rim
- personaj de roman modern de analiza psihologica,
obiectiv si realist -
- personaj realist modern -
- arivistul snobul -
"Concert din muzica de Bach",
de Hortensia Papadat- Bengescu
- roman modern de analizii psihologica,obiectiv si realist -
Romanul "Concert din muzica de Bach" este al doilea din ciclul Hallipilor si a aparut in anul 1927, fiind una dintre cele mai realizate creatii din intreaga proza a Hortensiei Papadat-Bengescu(1876 - 1955).
Toate romanele acestui ciclu urmaresc destinul Hallipilor, al rudelor si prietenilor lor, care fac parte din lumea mondena a Capitalei, asa-zisa "lume buna", o fauna care este compusa mai ales din snobi s,i mai putin din aristocrati adevarati, exagerat stilizati.
George Calinescu a interpretat magistral esenta psihologica a personajelor: "Un aspect caracteristic al acestei lumi este ca indivizii nu sunt preocupati de bani decat la inceput, in momentul intrarii in clasa. Toti sunt mai mult sau mai putin bogati, dar aflati in afara oricarei griji materiale. Averea este unicul mediu in care pot pluti aceste fiinte diafane. [...] Aici n-avem de-a face cu ambitiosi politici, cu avari, cu speculanti, ci cu persoane preocupate de «ce zice lumea», ambitionand sa dea serate, sa fie primite la anumite receptii dificile, sa reaciioneze in toate momentele vietii, chiar cele mai grave, in modul cel mai distins".
Contrastele intre esenta si aparenta nu apeleaza la ridicol, de aceea imaginea personajelor nu este comica, asa ca la Caragiale, deoarece eroii sunt deprinsi cat de cat cu stilul de viata adoptat. Insa egoismul, imoralitatea, lipsa sentimentelor, fac aceasta lume detestabila, pana la accente grotesti prin reactii pasionale vulgare.
Romanul este construit - in principal - pe destinul a trei cupluri: Lina si profesorul Rim; Elena si inginerul Draganescu; Ada Razu si printul Maxentiu. In cadrul fiecarui cuplu intervine un intrus, care destabilizeaza relatiile familiale ale partenerilor, formand triunghiul conjugal.
Lina Rim, "bondoaca sotie" a profesorului Rim, patroneaza un fel de spital, in care "fecioare" nevinovate vin sa scape de copilul nedorit, fapt ce-i aduce Linei un venit financiar deosebit. Ea era moasa si se ocupa, asadar, cu intreruperi de sarcina pentru fetele din lumea buna, fiind cunoscuta, din acest motiv, ca "doctorita Lina".
Lina este caracterizata direct de autoare prin alaturarea adjectivului zeflemitor care-i insoteste numele, "buna", si este construita, ca si celelalte personaje, din contrastul intre esenta si aparenta.
Personaj realist modern, Lina Rim intruchipeaza tipul snobilor si al parvenitilor ce compun, in general, inalta societate a Bucurestiului, purtatori de masti, in dorinta de a salva aparentele si convenientele sociale mondene.
Trasaturile morale reies, indirect, din faptele, gesturile si atitudinea eroinei, iar mediul ambiant, ca procedeu artistic de caracterizare indirecta a personajului realist, determina trasaturile, comportamentul si deciziile acesteia.
Doctorita Lina, urata, bondoaca, dar plina de energie, isi dorea un statut social solid si li ofera lui Rim, in schimbul casatoriei, o catedra universitara. El accepta acest compromis, dar continue sa se considere o victima si este convins ca se cuvine "sa aiba inca alte beneficii", asa ca Lina cumpara din castigul ei o casa somptuoasa si eleganta pe numele amandurora. Romanul incepe in casa noua a Rimilor, la care vine in vizita Mini, un personaj-reflector, care este purtatoarea vestilor si stirilor de ultima ora de la o familie la alta, transmitand informatii si barfe de la unii la altii.
Mini constata surprinsa ca, o data cu noua casa, Rimii s-au procopsit cu o infirmiera, Sia, care sa-l ingrijeasca pe profesor. Fata parea "un bloc impermeabil, care slujea de adapost unor ganduri putine, dosnice, incapatanate", la care tanara vizitatoare "se uita fricos". Mini afla ca infirmiera este fata lui Lica, asadar nepoata Linei. Dar nimeni nu stia ca in tinerete Lina avusese un "incident" amoros cu varul ei, Lica, si ca o nascuse pe Sia, pe care insa o luase s-o creasca el, deoarece "urata si proasta se vaitase si bocise", atunci cand "se intamplase buclucul". Sia avea acum 19 ani, lacuse ca vai de lume o scoala de infirmiere, dar fiind proasta si lenesa, nu reusea sa stea prea mult intr-un serviciu. Lica o convinsese pe Lina sa o ia in casa ei, sub pretextul de a-l ingriji pe Rim, care suferea de guta boala pe care el o amplifica dintr-o comoditate si o lene cu totul iesite din comun.
Lina avea o adevarata "manie pentru familie", pentru toti "acei veri si verisoare, pentru care era in stare sa se dea peste cap" ca sa-i ajute, fiind considerata de toti foarte miloasa. Cu toate acestea, atunci cand doctorul Rim o seduce pe Sia si aceasta ramane gravida, fata este imediat data afara din casa de Lina, care nu are deloc compasiune pentru ea. Profesorul o duce pe fata in mansarda asistentilor sai, gemenii Hallipa, fratii degenerati, care incearca, in dementa lor, sa-i faca o intrerupere de sarcina, profitand, totodata, si ei de biata Sia, care se infecteaza si moare. Jignita de comportarea sotului, Lina ii marturiseste lui Rim ca Sia este fiica ei, dar pe acesta nu-l afecteaza incestul si se roaga de ea sa o salveze, intrucat fata facuse infectie. Doctorita refuza cu incapatanare sa intervina ca sa-si salveze fiica, astfel ca "buna Lina" isi dezvaiuie rautatea ascunsa cu grija sub masca blandetei si a cumsecadeniei de care facea atata parada.
Exteriorul "uratei" are trimiteri precise asupra mediocritatii sufletesti, autoarea conturand-o si prin "echipamentul Linei, rochia ei verde sau albastra, purtat de dimineata pana seara, la gospodarie, la spital, in oras, lua asa de mult forma bunei Lina, o forma botita si curata, incat parea una si aceeasi rochie si una si aceeasi cu ea".
Hortensia Papadat-Bengescu instaleaza definitiv in literatura romanul romanesc citadin, iar perspectiva narativa, desi omniscienta, nu este si impersonaia. Prozatoarea face adevarate studii ale personalitatii naturii umane, dar nu realizeaza un roman social, ci contureaza coloristic o lume cosmopolite care iubeste aparenta, conventia, bogatia si luxul, o "burghezie de formatie recenta, fara traditii, fara moral, fara gust" (G.Calinescu), o societate a parvenitilor, a imbogatitilor de dupa razboi.
"Sufletul acestor oameni e inca primitiv si grosier sub reflexe de aur si de purpur. Din civilizatie, ei n-au decat confortul" apreciaza criticul Mihai Ralea.
Hortensia Papadat-Bengescu creeaza o literatura feminina, penduland tntre "explozie lirica", "exuberanta senzoriala si "sensiblerie discreta" considera Eugen Lovinescu, iar criticul Vietii Romanesti", Garabet Ibraileanu, este de-a dreptul entuziasmat de "originalitatea operei si caracterul ei eminamente feminin .
|
Categorii principale
Visitor's Comments !
