Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

Warning: fopen(./templates/article_rating.tpl): failed to open stream: No such file or directory in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 38

Warning: filesize(): stat failed for ./templates/article_rating.tpl in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fread() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fclose() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 42

    Categorii principale
» Autori
» Basme
» Caracterizari
» Comentarii
» Dramaturgia
» Fabule
» Momente si schite
» Nuvela
» Poezia
» Povesti
» Proza
» Roman
» Termeni
» Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
» Cele mai citite articole
» Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
» Nume » Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : October 27, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Poezia | Vazut de : 68560 ori | Rating :

  


Malul Siretului

de Vasile Alecsandri
poezia pasoptista-lirism subiectiv
pastel


"Aburii uaori ai noptii ca fantasme se ridica
Si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica.
Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur.

Eu ma duc in faptul zilei, ma asez pe malu-i verde
Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde,
Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, sapand malul nasipos.

Cand o salcie pletoasa lin pe balta se coboara,
Cand o mreana salta-n aer dupa-o viespe sprintioara,
Cand salbaticele rate se abat din zborul lor,
Batand apa-ntunecata de un nour trecator.

Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale
Cu Cel rau care-n veci curge, iar-a se opri din cale.
Lunca-n giuru-mi clocoteste; o soparla de smarald
Cata tinta, lung la mine, parasind nSsipul cald."

    Defmitie: Pastelul este creatia lirica in versuri, in care este descrits un tablou de natura, realizat prin imbinarea planurilor uman-terestru si universal-cosmic. Poetul (eul liric) isi exprima in mod direct starile, emotiile, sentimentele traite in fata peisajului zugravit. Ca mijloace artistice, pastelul imbina imaginile vizuale cu imaginile auditive, motorii, cromatice, olfactive etc., un rol important avandu-l procedeele artistice, figurile de stil si coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv.
    Cuvantul "pastel" este imprumutat din pictura si defineste un tablou creat printr-o tehnica speciala de folosire a culorilor aplicate discret, imaginile fiind estompate, fara tuse groase, emanand delicatete si gingasie.
    Vasile Alecsandri (1818-1890) se situeaza in fruntea poetilor pasoptisti, pastelurile sale constituind primul moment de stralucire a poeziei romane inainte de Eminescu. Titu Maiorescu a considerat ca aceste creatii lirice sunt "insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturei" si sunt scrise "intr-o limba asa de frumoasa", incat apreciaza ca Vasile Alecsandri este "Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta".
    Bardul de la Mircesti se deosebeste de romantici prin faptul ca succesiunea anotimpurilor nu simbolizeaza trecerea ireversibila a timpului, ci dimpotriva, creatia lui exprima sentimentul stenic (care fortifica, da putere; intaritor) aleternei regenerari a naturii. Cromatica este specifica acestor creatii lirice, culorile fiind alese sugestiv in functie de anotimpul descris.
    Poezia "Malul Siretului", publicata in "Convorbiri literare' la 1 mai 1869, este unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale lui Alecsandri, fiind o creatie reprezentativa pentru intreg ciclul, atat prin tehnica artistica, cat si prin atmosfera emotionala.
    Structure, semnificatii, limbaj artistic
Titlul ilustreaza locul mirific ce l-a inspirat pe Alecsandri in aceasta poezie, malul raului Siret, care curgea prin apropierea meleagurilor ' atat de dragi poetului, mosia de la Mircesti. Incipitul este imagmea artistica a momentului unic al intalnirii dintre noapte si dimineata.
    Poezia "Malul Siretului" este structurata in patru catrene, cu versuri lungi de 15-16 silabe, trasatura tipica pastelurilor lui Alecsandri. Acest pastel, apreciat in mod deosebit de mai multi exegeti literari, se particularizeaza prin doua aspecte inedite: lirismul subiectiv evidentiat de prezenta persoanei intai, auctoriale - in strofele a doua si a treia - si nota meditativa a poeziei din ultima strofa. Peisajul este realizat prin imbinarea discreta a planului uman-terestru cu cel universal-cosmic.
    Strofa intai descrie acel moment incert al diminetii devreme, cand ziua se ingana cu noaptea, cand intreaga natura pare adormita, iar deasupra luncii Siretului plutesc "aburii usor ai noptii", ce par "fantasme", comparatia provocand o puternica stare emotionala. Imaginea motorie a cetii care "se despica" printre ramurile copacilor, este insotita de imaginea vizuald a raului personificat, care "se-ncovoaie" pe sub arborii din lunca. Comparatia "ca un balaur" este de factura mitologicii, asemenea metaforei "misca solzii lui de aur", care sugereaza curgerea lenta a valurilor unduitoare ale raului. Epitetul cromatic "solzii lui de aur" accentueaza fiorul launtric provocat de lumina stralucitoare a diminetii, care se reflecta in undele Siretului.
    Strofa a doua ilustreaza in mod deosebit lirismul subiectiv prin introducerea persoanei intai singular, vocea auctoriala exprimand incantarea pentru peisajul de basm al diminetii. Asezat pe "malu-i verde", eul liric, in ipostaza privitorului, este fascinat de curgerea continua a Siretului, care "la cotiri se perde" si ale carui ape somnoroase sapa "malul nasipos". Atractia pe care peisajul o exercita asupra eului liric este exprimata prin verbe la persoana I singular, "ma duc", "ma asez", "privesc", iar tabloul este dominat de imagini motorii, "apa curge", "se schimba-n valurele". Epitetul cromatic "malu-i verde" sugereaza un anotimp calduros, iar alte epitete descriptive, contribuie la crearea emotiei pentru frumusetea peisajului: "prundisul lunecos", "malul nasipos", elemente ce constituie planul obiectului privit de eul liric. Raul Siret este personificat si in aceasta strofa, deoarece "adoarme la bulboace".
    Strofa a treia incepe cu imaginea delicata a salciei pletoase care se apleaca deasupra undelor Siretului, tabloul fiind brusc dinamizat si animat de un peste care "salta-n aer dupa-o viespe sprintioara" si de ratele salbatice care "se abat din zborul lor", asezandu-se pe undele primitoare. De remarcat in aceasta strofa sunt epitetele care evidentiaza detaliile peisajului: "salcie pletoasa", "viespe sprintioara", "apa-ntunecata", "nour-trecator". Epitetul in inversiune "salbaticele rate" accentueaza ideea peisajului viu prin specificul pasarilor care poposesc "din zborul lor" in aceste locuri feerice, iar metafora "un nour trecator", sugereaza stolul de rate care intuneca temporar albia raului.
    Ultima strofa accentueaza ideea ca acest pastel nu descrie numai un peisaj natural, ci si un peisaj al sufletului, evidentiind lirismul subiectiv al poeziei. Atitudinea eului liric este meditativa, sugerand cu discretie ideea ca gandurile lui sunt atrase hipnotic de valurile miscatoare, prin metafora curgerii Siretului: "Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale/ Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale". Eul liric se detaseaza, parca, de natura inconjuratoare, contempland fascinat si incremenit de admiratie lunca ce "clocoteste" si privind captivat "o soparla de smarald" care, personificata, se uita curioasa la el: "Cata tinta, lung la mine, parasind nasipul cald".
    Prozodia. Versurile lungi, de 15-16 silabe ca in toate pastelurile, ritmui trohaic si rima imperecheata creeaza un tablou pictural, un adevarat spectacol al naturii, care provoaca eului liric trairi profunde de admiratie, de incantare, duse pana la extaz.
    Cu "Pastelurile", Vasile Alecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului sau. Clasicismul acestor creatii lirice se manifesta nu numai in viziunea poetului asupra naturii, ci si pe taramul expresiei. In studiul "Directia noua in poezia si proza romana" (1872), Titu Maiorescu afirma ca "Pastelurile" constituie "cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste".




Most viewed articles in Poezia category

Luceafarul
Floare Albastra
Malul Siretului
Din ceas, dedus...
Dorinta
Most recent articles in Poezia category

Georgica a IV-a
VIS CU BUFON
Echerul
Emotie de toamna
In dulcele stil clasic

 Visitor's Comments !

Scris de cobra yo on February 26, 2008
tare ms

Scris de cobra cobra on February 26, 2008
ms...ma ajutat ff mlt aecstcomm


    Ales la intamplare
E cald. Lumea s-a ascuns la răcoare, în fundul odăilor cu ferestrele oblonite. In aer abureşte fierbinţeala. Pământul arde ca păretele unui cuptor. Nu se aude ciripit de pasăre. Nu se strecoară nici un nour pe cer. Frunzele vestejite; florile tânjesc de dorul ploii; fluturii stau cu aripele arse. Şi-n grădina pustie s-ar părea că nu e nimeni.


    Statistici
» Numar total de articole
345
» Numar total de autori
147
» Articole vazute
5168430
» Numar categorii
26

    Linkuri
» Gazduire web
» Gazduire blog
» Dex
» Servere Vps
» Cono
» Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus