Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

Warning: fopen(./templates/article_rating.tpl): failed to open stream: No such file or directory in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 38

Warning: filesize(): stat failed for ./templates/article_rating.tpl in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fread() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fclose() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 42

    Categorii principale
Autori
Basme
Caracterizari
Comentarii
Dramaturgia
Fabule
Momente si schite
Nuvela
Poezia
Povesti
Proza
Roman
Termeni
Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
Cele mai citite articole
Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
Nume Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 12, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Caracterizari | Vazut de : 1887 ori | Rating :

  


MIHAI VITEAZUL

- personaj principal de balada culta -
- personaj atestat istoric -

"Pasa Hassan",
de George Cosbuc
- balada culta -

    George Cosbuc (1866 - 1918) este unul dintre poetii reprezentativi pentru literatura Transilvaniei, a caruioriginalitate consta in ilustrarea lumii satului ardelean, a unei realitati istorice cu totul aparte in ceea ce priveste lupta constanta si indelungata a poporului pentru libertate nationala. Balada "Pasa Hassan", evoca eroismul voievodului Mihai Viteazul in lupta de la Calugareni (1595), purtata impotriva ostirii turcesti, conduse de Pasa Hassan. Antiteza si hiperbola sunt principalele procedeele artistice prin care George Cosbuc construieste personalitatile memorabile ale celor doi conducatori de ostiri.
    Titlul baladei nu reprezinta numele personajului principal, ci, intitulata de Cosbuc "Pasa Hassan", atrage atentia asupra conducatorului otoman, cu intentia de a muta interesul cititorului asupra tragediei suferite de o armata puternica si numeroasa, nimicita de catre mica oaste romaneasca. Personajul principal al baladei este Mihai Viteazul, sugerat in primul vers al poeziei: "Pe voda-l zareste calare trecand". Mihai Viteazul este, un personaj atestat istoric, deoarece a fost domnitorul tarii Romanesti, avand marele merit de a fi unit pentru prima oara in istorie cele trei provincii romanesti: Ardealul, Moldova si Tara Romaneasca. El este conducatorul ostirii romane si, prin actele sale de vitejie, constituie un model de curaj pentru soldatii sai.
    Trasaturile de caracter ale voievodului reies in mod indirect din faptele sale ce impresioneaza prin cutezanta. Curajul impresionant si talentul de strateg reies din imaginile motorii care il prezinta de voda care isi face "carare" prin "multimea pagana", iar puterea exemplului personal inflacareaza "ostirea romana", care-"n urma-i se-ndeasa" pentru a-i nimici pe dusmani. Viteza de atac a voievodului reiese, indirect, din metafora "fulgerul", sugestiva pentru barda ce luceste prin "turcimea" dezorientata de rapiditatea si agilitatea cu care loveste conducatorul roman, facand sa cada-n mocirla "un val dupa val".
    Navalnicul voda s-a repezit asupra inamicilor si l-a trantit in noroi chiar pe conducatorul turc, puternicul Sinan: "Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,/ Se-nchina prin balta". Oastea turceasca este nimicita, ostasii sunt dezorientati si ametiti de iuresul romanilor ce se abat cu furie dezlantuita asupra lor, avandu-l mereu in frunte pe maretul Mihai Viteazul: "Ca volbura toamnei se-nvarte el roata/ si intra in urdie ca lupu-ntre oi/ si-o frange degraba si-o bate-napoi/ si-o vantura toata". Imaginea motorie a bataliei este realizata prin doua comparatii si amplifica maretia lui Mihai, care este inzestrat cu insusiri exceptionale, comportandu-se pe campul de lupta exemplar si de neinvins, insusiri specifice eroilor din balade. Atacul vijelios al voievodului provoaca uluirea si enervarea lui Hassan, care "de mirare, emegru pamant", iar dezlantuirea apriga a lui Mihai impotriva cotropitorilor este sugerata in mod direct prin verbele de miscare rapida, naucitoare: "Alearga navala nebuna,/ Imprastie singur pe cati ii aduna,/ Cutreiera campul, taind de pe cai".
    Figura lui Mihai Viteazul este realizata intr-o gradatie ascendenta, eul liric conturand o imagine tipica de erou legendar, a carui darzenie este ilustrata, indirect, prin metafore evocatoare, de factum populara: "El vine spre pasa: e groaza si vai, / Ca vine furtuna".    
    Dezlantuit, viteazul domnitor roman il provoaca la lupta pe Hassan intr-un mod insistent si plin de hotarare: "Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun", "Stai, pasa! sa piara azi unul din noi", insa conducatorul turc, ingrozit de impetuozitatea si forta domnitorului, "fuge nebun".
    Curajul nimicitor, statura impunatoare, duritatea vorbelor si barbatia cu care ii infrunta de cotropitori sunt trasaturi ce reies indirect din infatisarea domnitorului, construita printr-o hiperbola ce constituie principalul procedeu artistic al strofei a VIII-a:

"Salbaticul voda e-n zale si-n fier,
si zalele-i zuruie crunte,
Gigantica poart-o cupola pe frunte,
Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,
Iar barda din stanga-i ajunge la cer,
Si voda-i un munte."

    Hiperbola este alcatuita din alte figuri de stil: enumeratia, metafora - "vorba-i e tunet, rasufletul ger" - ca si epitetele hiperbolice "salbaticul voda", "gigantica poarta o cupola"- ce evidentiaza atitudinea apriga, infricosatoare a eroului insetat de dreptate. Aliteratia "si zalele-i zuruie crunte", care sugereaza, indirect, groaza turcului, intregeste portretul domnitorului, evidentiind darzenia si hotararea carora li se subordoneaza toate faptele si gandurile domnitorului.
    Patriotismul inflacarat al lui Mihai Viteazul iese in evidenta mai ales prin antiteza cu lasitatea conducatorului turc, Pasa Hassan, eul liric accentuand eroismul neinfricat cu care se arunca in lupta voievodul roman.
    O inovatie stilistica imbogateste limbajul poetic in aceasta balada, ceea ce demonstreaza realul talent al poetului ardelean. Conturarea personajului prin optica adversarului este un procedeu artistic prin care se scot in evidenta trasaturile ce compun maretia protagonistului, patriotismul patimas si spiritul lui de sacrificiu pentru independent poporului roman.
    In lirica inspirata din istoria neamului romanesc, George Cosbuc isi exprima sentimentele de admiratie si pretuire fata de eroismul domnitorilor patrioti, increderea in unitatea poporului roman si speranta ca generatiile viitoare vor inaita patria pe culmi de progres si civilizatie, construind o imagine unica a romanilor ce dainuie de veacuri pe aceste meleaguri.








Most viewed articles in Caracterizari category

Ion - caracterizare
Allan - caracterizare
Gavrilescu - caracterizare
Otilia Marculescu - caracterizare
Mara - caracterizare
Most recent articles in Caracterizari category

Zoe Trahanache - caracterizare
Zita - caracterizare
Zaharia Trahanache - caracterizare
Veta - caracterizare
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu - caracterizare

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
"Povestea lui Harap-Alb" este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga, fiind publicat la 1 august 1877 in revista "Convorbiri literare", reprodus apoi de Mihai Eminescu in ziarul "Timpul".


    Statistici
Numar total de articole
345
Numar total de autori
144
Articole vazute
4932706
Numar categorii
26

    Linkuri
Gazduire web
Gazduire blog
Dex
Servere Vps
Cono
Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus