Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

Warning: fopen(./templates/article_rating.tpl): failed to open stream: No such file or directory in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 38

Warning: filesize(): stat failed for ./templates/article_rating.tpl in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fread() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 39

Warning: fclose() expects parameter 1 to be resource, boolean given in /home/g0/public_html/literaturaromana/functions.php on line 42

    Categorii principale
» Autori
» Basme
» Caracterizari
» Comentarii
» Dramaturgia
» Fabule
» Momente si schite
» Nuvela
» Poezia
» Povesti
» Proza
» Roman
» Termeni
» Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
» Cele mai citite articole
» Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
» Nume » Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 15, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Caracterizari | Vazut de : 9385 ori | Unrated

  


Motoc

- personaj secundar de nuvela istorica -
- personaj atestat istoric -
- personaj romantic -
"Alexandru Lapusneanul",
de Costache Negruzzi
- nuvela istorica si romantica -

    Motoc, personaj secundar al nuvelei istorice "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi, este un boier lacom si nemilos, avid de putere si de avere, individualizandu-se, mai ales, prin viclenie, fiind "deprins a se ciocoi la toti domnii". Motoc are atestare istorica, el fiind mentionat in mai multe documente, dar Costache Negruzzi construieste personajul avand ca sursa de inspiratie "Letopisetul Tarii Moidovei" scris de Grigore Ureche. In timpul primei domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1552-1561), Motoc "fu atotputernic si credincios tronului", insa catre sfarsitul perioadei, "Mofoc este corupt si adus a trada in lupta pe domnitorul sen, care, invins, fuge in josul tarii, pe 10 nov.1561". (C.Diaconovich, "Enciclopedia Romans.") In cronica sa, Grigore Ureche noteaza faptul ca Stefan Tomsa trimisese, ca sa-l intampine si sa incerce sa-l intoarca pe lapusneanul in hotararea de a ocupa tronul Moidovei, pe "Motoc vornicui si Veverita postelnicul si cu Spanciog spatar", imprejurare cu care si Negruzzi isi incepe nuvela.
    Fictiunea auctoriala (a autorului - n.n.) a creat personajul pentru a contura mai convingator cruzimea domnitorului, intrucat adevarul istoric atesta faptul ca Mojoc a fost ucis la putin timp de la urcarea pe tron a lui Lapusneanul: "Vazandu Tomsa voda ca impotriva acei puteri nu va putea sta, cu sfetnicii sai, cu Motoc vornicui si Veverita postelnicul si cu Spanciog spatar, au trecut in Tara Lesasca si s-au asezat la Liov [...]". Lapusneanul a trimis "pre sluga sa [...] la Liov de i-au tdiat capul Tomsii si lui Motoc vornicui si lui Spanciog spatariul si lui Veverita postelnicul", ingropandu-i apoi la manastirea Onofrie. (Grigore Ureche, "Letopisetul Tarii Moidovei").
    Trasaturile caracteriale ale personajului reies in mod direct din referirile naratorului si ale altor personaje si indirect din vorbele, atitudinea sifaptele lui.
    Ca mesager al lui Tomsa, atitudinea lui Motoc este mai intai indrazneata, chiar insolita, propunandu-i lui Lapusneanul sa renunte la tron, intrucat "norodul nu te vrea, nici te iubeste". Reactia taioasa si amenintatoare a acestuia schimba cu totul comportarea boierului, care devine lingusitor si, "cazand in genunchi", ii cere sa aiba incredere in ei, boierii. Lapusneanul ii reproseaza lui Motoc tradarea din prima domnie, pentru ca acesta, "fiind mai mare peste ostile mele, cum ai vazut ca m-au biruit, m-ai lasat", fapt atestat istoric si consemnat in cronica lui Ureche.             Ticalosia binecunoscuta a lui Motoc reiese din caracterizarea directa facuta de personajul Lapusneanul, care-l considera "invechit in zile rele si deprins a te ciocoi la toti domnii", scotand in evidenta si alte insusiri ale boierului: lingusirea si perfidia. Slugarnic si dorind sa castige bunavointa lui Lapusneanul, Motoc isi exprima loialitatea, asigurandu-l ca "un fir de par nu se va clati din capul inaltimei-tale". Reactia amenintatoare a voievodului - "... ai vandut pre Despot, m-ai vandut si pre mine, vei vinde si pre Tomsa" - il infricoseaza si, ca urmare, atitudinea lui devine mai josnica si mai fatarnica decat oricand. Naratorul caracterizeaza, indirect, printr-o maxima, aceasta comportare infama: "Motoc li saruta mana asemenea canelui care, in loc sa musce, linge mana care-l bate". Faptul este dovedit, indirect, si prin atitudinea lui Motoc, deoarece ii ofera sprijinul lui Lapusneanul sa ocupe tronul Moldovei, desi il intampinase ca mesager al lui Tomsa.
    Prin caracterizare directa, naratorul noteaza satisfactia personajului atunci cand voda ii promite ca sabia lui "nu se va manji in sangele tau". Motoc socoteste ca a repurtat o victorie asupra lui Lapusneanul, fiind "multamit de fagaduinta ce castigase" si constient de faptul ca "Alexandru-voda o sa aiba nevoie de un intrigant precum era el".
    Motoc nu are niciun scrupul, profita de avantajele functiei de vornic la Curtea domneasca pentru a stoarce taxe si biruri exagerate din munca bietilor tarani. De aceea, el este linsat de norodul venit la portile palatului, care a cerut intr-un glas "capul lui Motoc, vrem". Din comportamentul manifestat in acest episod, reies in mod indirect si alte insusiri ale personajului. Crud si plin de ura, Motoc ii spune domnitorului sa puna tunurile pe multime, apoi, las, incepe sa se vaicareasca si sa se lamenteze: "fie-va mila de jupaneasa si de copilasii mei! lasati-ma sa ma spovedesc!". Viclcan si abject, boierul inalta rugi Fecioarei Maria sa-l scape de primejdie, jurandu-se sa faca o biserica, sa posteasca tot restul vietii, dar imediat infatuarea si rautatea ies la suprafata: "Pune sa deie cu tunurile intr-insii... Sa moara toti! Eu sunt boier mare; ei sunt niste prosti!".
    Trasaturile vornicului Motoc sunt ilustrate direct de catre narator - "striga ticalosul", "ticalosul boier" si indirect prin atitudinea si vorbele personajului - "plangea, tipa, suspina", "se bocea ca o muiere", "isi smulgea barba" -, autocompatimindu-se cu lasitate: "Oh! pacatosul de mine'.", "Oh! "Nenorocitul de mine!".
    Motoc este un personaj individual, avand un rol determinant in realizarea conflictuiui nuveiei si in desavarsirea imaginii politice a Moldovei din timpul domniei lui Alexandru Lapusneanul.
Arta de narator a lui Negruzzi este remarcabila mai ales prin forta de construire a gesturilor patetice, prin cuvintele memorabile ale personajelor si prin observatia atenta auctoriala in introspectarea reactiilor si a atitudinii acestora. Invocatiile lui Motoc adresate Sfintei Fecioare scot in relief, indirect, perfidia si ticalosia personajului, care este in stare sa promita orice numai sa scape de mania norodului: "Oh! pacatosul de mine", "Maica preacurata fecioara, nu ma lasa sa ma prapadesc!...", "Nascatoare de Dumnezeu, scapa-ma de primejdia aceasta". Naratorul se implica emotional in actul justitiar, satisfactia ca boierul este pedepsit pentru toate nelegiuirile este ilustrata prin epitete sugestive pentru marsavia personajului: "ticalosul boier", "ticaitul boier", precum si prin verbele la imperfect, sugerand si o ironie caustica: "si plangea, si tipa, si suspina"; "racnea cat putea". Imaginile vizuale sunt foarte sugestive pentru moartea violenta de care are parte Motoc: "Vrea sa se sprijineasca in picioare, dar se impedeca de trupurile confratilor sai si luneca pe sangele ce se inchegase pe
lespezi"; "Ticalosul boier cazu in bratele idrei acestei cu multe capete, care intru o clipala il facu bucati":
    In "Istoria literaturii romane", editata de Academia Romana, se afirma ca scriitorul Costache Negruzzi "a adus o contribute esentiala la procesul de dezvoltare a limbii si literaturii romane din perioada pasoptista", mai ales prin nuvela "Alexandria Lapusneanul" care "va ramane totdeauna un model perfect de stil, de limba frumoasa, de creatie dramatica si de o necontestata originalitate". (Vasile Alecsandri)



Most viewed articles in Caracterizari category

Ion - caracterizare
Allan - caracterizare
Gavrilescu - caracterizare
Mara - caracterizare
Otilia Marculescu - caracterizare
Most recent articles in Caracterizari category

Zoe Trahanache - caracterizare
Zita - caracterizare
Zaharia Trahanache - caracterizare
Veta - caracterizare
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu - caracterizare

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
Prozator, dramaturg, ziarist, autor şi om politic. Romantic prin structură, susţinător al realismului şi al naturalismului, pasionat animator şi teoretician al folclorului, "cel mai strălucit orator al României contemporane" (T. Maiorescu), spirit receptiv la modernitate, Barbu Delavrancea (de fapt pseud. lui Barba Ştefănescu) s-a născut la 11 aprilie 1858 în mahalaua Delea Nouă din Bucureşti.


    Statistici
» Numar total de articole
345
» Numar total de autori
147
» Articole vazute
5140261
» Numar categorii
26

    Linkuri
» Gazduire web
» Gazduire blog
» Dex
» Servere Vps
» Cono
» Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus