Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

    Categorii principale
» Autori
» Basme
» Caracterizari
» Comentarii
» Dramaturgia
» Fabule
» Momente si schite
» Nuvela
» Poezia
» Povesti
» Proza
» Roman
» Termeni
» Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
» Cele mai citite articole
» Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
» Nume » Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 12, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Caracterizari | Vazut de : 58003 ori | Rating :

  


    PASA HASSAN

- personaj secundar de balada culta -
- personaj atestat istoric -

"Pasa Hassan",
de George Cosbuc
- balada culta -


    George Cosbuc (1866 - 1918) este unul dintre poetii reprezentativi pentru literatura Transilvaniei, a carui originalitate consta in ilustrarea lumii satului ardelean, a unei realitati istorice cu totul aparte in ceea ce priveste lupta constanta si indelungata a poporului pentru libertate nationaia. Balada "Pasa Hassan", evoca un moment eroic din istoria nationaia si anume lupta de la Calugareni (1595) a ostirii romane conduse de domnitorul Mihai Viteazul purtata impotriva turcilor, al caror conducator era Pasa Hassan. Antiteza si hiperbola sunt principalele procedee artistice care scot in evidenta personalitatile memorabile ale celor doi conducatori de osti.
    Titlul baladei exprima numele personajului secundar si eponimul (care da numele operei -n.n.) baladei "Pasa Hassan", de George Cosbuc, constituind si un procedeu artistic de reflectare a portretului domnitorului roman, Mihai Viteazul.
    Pasa Hassan, desi este conducatorul armatei turcesti, nu se implica in batalie, ci urmareste de la distanta desfasurarea luptelor, atitudine dispretuitoare fata de mica ostire romana. Nici chiar atunci cand "turcimea-nvrajbita [...] cade-n mocirla", iar "fulgerul Sinan, izbit de pe cal,/ Se-nchina prin balta.", Hassan nu intervine direct in strategia bataliei, ci, "de sub poala padurii" ii "trimite-o porunca" lui Mihnea, pentru ca acesta sa atace ostirea romana. Din aceste fapte reies, in mod indirect, infatuarea si lasitatea conducatorului otoman, trasaturi ce se vor manifesta in intreaga poezie.
    Pasa Hassan este uluit de iuresul atacului si, ingrozit de imaginea hiperbolizata a voievodului roman, care are asupra lui  impact vizual si auditiv, "fuge nebun" si i se pare ca in "gheara de fiara si-n gura de tun/ Mai dulce-i pieirea". Provocarea directa la lupta, facuta de catre Mihai, il inspaimanta cumplit pe Hassan, care-si pierde "si capul, si firea", iar deznadejdea care-l cuprinde il desfigureaza: "Cu ochii de sange, cu barba valvoi/ El zboara soimeste". Speriat peste masura, i se pare ca hainele il impiedica sa fuga, groaza care-l stapaneste ajunge pana la disperare si la o panica halucinanta, reactii reiesite indirect din dinamica verbelor/locutiunilor verbale:
"Turbanul ii cade si-l lasa cazut;
Isi rupe cu mana vestmantul,
Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul,
Si lui i se pare ca-n loc e tinut:
Alearga de groaza pieirii batut,
Mananca pamantul."
    Mirarea lui tn fata faptelor de mareata vitejie a domnitorului roman se constituie intr-o noua dovada a lipsei de curaj pe campul de bataie. Lasitatea pasei este evidenta in momentul in care isi da seama ca Mihai Viteazul se indreapta spre el. Frica isi face loc in sufletul sau, deoarece apropierea voievodului "e groaza si vai!", metafora care sugereaza faptul ca pasa sesizeaza pericolul. La propunerea lui Mihai de a se confrunta, frica se transforma intr-o spaima ingrozitoare, sentiment redat de poet prin fuga nebuna, pasa pierzandu-si "si capul si firea". Spaima si groaza il coplesesc treptat, iar imaginea lui voda, pe care o percepe vizual si auditiv, capata dimensiunile unui munte. Dupa a doua provocare, Hassan ajunge in pragul nebuniei, avand halucinatii, deoarece i se pare "Ca-n largile-i haine se-mpiedica vantul" si-"n loc e tinut".
    Pasa Hassan intruchipeaza tipul cuceritorului dispretuitor si arogant, pe care eul liric il contureaza cu note ironice si batjocoritoare pentru lasitatea si infatuarea care-l definesc pe conducatorul armatei otomane:
"Si.-n ceasul acela Hassan a jurat
Sa zaca de spaima o luna,
Vazut-au si beii ca fuga e buna
si bietului pasa dreptate i-au dat,
Caci voda ghiaurul in toti a bagat
O groaza nebuna."
    Antiteza este procedeul artistic prin care eul liric scoate in evidenta patriotismul si daruirea cu care lupta in fruntea ostirii romane voievodul Mihai Viteazul si lipsa de curaj si de demnitate a conducatorului turc, Pasa Hassan.
    Imbinand in mod armonios naratiunea cu descrierea, caracterizarea indirecta realizata prin evidentierea lasitatii conducatorului turc pe campul de lupta cu cea directa, personajul devine oglinda care reflecta spaima si groaza. Modalitatea de a creiona un personaj prin optica adversarului este o dovada de maiestrie artistica, exprimand totodata admiratia poetului pentru Mihai Viteazul si dispret fata de lasitatea si lacomia conducatorului turc.
    George Cosbuc foloseste o varietate de procedee artistice, reusind sa confere stilului armonie si finete. Pentru a reda culoarea epocii, poetul foloseste arhaisme - "ieniceri", "flinte", "urdie", "pasa", "ghiaur", "spahii", "bei" - iar registrul stilistic se distinge prin prezenta cuvintelor si expresiilor populare: "e groaza si vai", "e negru-pamant", "mananca pamantul", "sa zaca", "o groaza nebuna". Werbele la timpul prezent dau faptelor permanentizare, evidentiind inca o data virtutile poporului roman consemnate documentar de istoria unui neam care a pretuit dintotdeauna sentimentul demnitatii nationale si al jertfei pentru libertate si independenta.



Most viewed articles in Caracterizari category

Ion - caracterizare
Allan - caracterizare
Gavrilescu - caracterizare
Otilia Marculescu - caracterizare
Mara - caracterizare
Most recent articles in Caracterizari category

Zoe Trahanache - caracterizare
Zita - caracterizare
Zaharia Trahanache - caracterizare
Veta - caracterizare
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu - caracterizare

 Visitor's Comments !

Scris de ryhanna_n27 on February 13, 2008
soooper caracterizare...dar nu puneti atatea neologisme...pt a nu ne da de gol in fata profesorilor:d


    Ales la intamplare
A fost odată ca niciodată etc. - A fost odată un fecior de boier mare şi, după ce cutreierase ţările, răzbătând prin toate unghiurile, se întorcea la moşia sa. Şi trecând printr-o cânepişte, văzu trei fete ce munceau la cânepă. El îşi căuta de drum în treaba lui, fără să ia aminte la cele ce tot spuneau fetele. Când ajunseră la urechile lui nişte vorbe ce-1 treziră, căci era dus pe gânduri. Se întoarse la fete şi le întrebă:


    Statistici
» Numar total de articole
345
» Numar total de autori
144
» Articole vazute
4891771
» Numar categorii
26

    Linkuri
» Gazduire web
» Gazduire blog
» Dex
» Servere Vps
» Cono
» Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus