|
|
|
Publicat : January 07, 2008 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Basme | Vazut de
: 1687 ori | Rating :  
|
|
|
Porcul cel fermecat
A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un împărat şi avea trei fete. Şi fiind a merge la bătălie, îşi chemă fetele şi le zise:
— Iacă, dragele mele, sunt silit să merg la război. Vrăjmaşul s-a sculat cu oaste mare asupra noastră. Cu mare durere mă despart de voi. în lipsa mea băgaţi de seamă să fiţi cu minte, să vă purtaţi bine şi să îngrijiţi de trebile casei. Aveţi voie să vă preumblaţi prin grădină, să intraţi prin toate cămările casei: numai în cămara din fund, din colţul din dreapta, să nu intraţi, că nu va fi bine de voi.
— Fii pe pace, tată, răspunseră ele. Niciodată n-am ieşit din cuvântul dumitale. Du-te fără grije, şi Dumnezeu să-ţi dea o izbândă strălucită.
Toate fiind gata de pornire, împăratul le dete cheile de la toate cămările, mai aducându-le aminte încă o dată poveţele ce le deduse, şi-şi luă ziua bună de la ele.
Fetele împăratului, cu lacrămile în ochi, îi sărutară mâna, îi poftiră biruinţă; iar cea mai mare dintre ele primi cheile din mâna împăratului.
Nu se ştia ce să se facă, de mâhnire şi de urât, fetele, când se văzură singure. Apoi, ca să le treacă de urât, hotărâră ca o parte din zi să lucreze, o parte să citească şi o parte să se plimbe prin grădină. Aşa făcură şi le mergea bine.
Vicleanul pizmuia pacea fetelor şi-şi vârî coada.
— Surioarele mele, zise fata cea mare, câtu-i ziulica de mare toarcem, coasem, citim. Sunt câteva zile de când ne aflăm singure, n-a mai rămas nici un colţ de grădină pe unde să nu ne fi plimbat. Am intrat prin toate cămările palatului tatălui nostru, şi am văzut cât sunt de frumos şi bogat împodobite; de ce să nu intrăm şi în cămara aceea, în care ne-a oprit tatăl nostru de a intra?
— Vai de mine, leliţă, zise cea mai mică, mă mir cum ţi-a dat în gând una ca aceasta, ca să ne îndemni dumneata să călcăm porunca tatălui nostru. Când tata a zis să nu intrăm acolo, trebuie să fi ştiut el ce a zis şi pentru ce a zis să facem aşa.
— Că doară nu s-o face gaură în cer d-om intra, zise cea mijlocie. Că doară n-or fi niscaiva zmei să ne mănânce, ori alte lighioane. Ş-apoi de unde o să ştie tata dacă noi am intrat au ba?
Tot vorbind şi îndemnându-se, ajunseră tocmai pe dinaintea acelei cămări; cea mai mare dintre surori, care era păstrătoarea cheilor, băgă cheia în broasca uşii şi, întorcând-o niţel, scârţ! uşa se deschise
Fetele intrară.
Când colo, ce să vadă? Casa n-avea nici o podoabă; dară în mijloc era o masă mare cu un covor scump pe dânsa, şi deasupra o carte mare deschisă.
Fetele, nerăbdătoare, voiră a şti ce zicea în cartea aceea. Şi cea mare înainta şi iată ce ceti:
„Pe fata cea mare a acestui împărat are s-o ia un fiu de împărat de la răsărit."
Merse şi cea mijlocie şi, întorcând foaia, ceti şi ea:
„Pe fata cea mijlocie a acestui împărat are s-o ia un fiu de împărat de la apus."
Râseră fetele şi se veseliră, hihotind şi glumind între ele. Fata cea mică însă nu voia să se ducă.
Cele mai mari nu o lăsară în pace, ci, cu voie, fără voie, o aduseră şi pe dânsa lângă masă, şi cam cu îndoială întoarse şi ea foaia şi ceti:
„Pe fata cea mică a acestui împărat are s-o ia de soţie un porc."
Trăsnetul din cer de ar fi căzut, nu i-ar fi făcut mai mult rău ca ceea ce i-a făcut citirea acestor vorbe. P-aci, p-aci era să moară de mâhnire. Şi dacă n-o ţineau surorile, îşi şi spărgea capul căzând.
După ce se dezmetici din leşinul ce-i venise de inimă rea, începură s-o mângâie surorile.
— Ce! îi ziseră, mai crezi şi tu la toate alea! Unde ai mai pomenit tu ca o fată de împărat să se mărite după un porc?
— Ce copilă eşti! îi zise cealaltă, dară tata n-are destulă oştire să te scape, chiar când s-ar întâmpla să vie să te ceară un dobitoc aşa de scârbos?
Fata cea mică a împăratului ar fi voit să se înduplece a crede cele ce îi spuneau surorile; dară n-o lăsa inima. Gândul ei era mereu la cartea care spusese că norocul celorlalte surori era să fie aşa de frumos şi numai ei îi spusese că o să i se întâmple ceea ce nu se mai auzise până atunci pe lume. Şi apoi o rodea la ficaţi călcarea poruncii tatălui lor.
Ea începu a lâncezi. Şi numai în câteva zile aşa se schimbase, încât nu o mai cunoşteai; din rumenă şi veselă ce era, ajunsese de se ofilise şi nu-i mai intra nimeni în voie. Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grădină, d-a culege flori ca să le puie la cap şi d-a cânta cu toatele când erau la furcă, ori la cusătură.
Intre acestea, tatăl fetelor, împăratul, făcuse o izbândă cum nu se aştepta, biruind şi gonind pe vrăjmaş. Şi fiindcă gândul îi era la fiicele sale, făcu ce făcu şi se întoarse mai curând acasă. Lumea după lume ieşise întru întâmpinarea lui, cu buciume, cu tobe şi cu surle, înveselindu-se că împăratul se întorcea biruitor.
Cum ajunse, până a nu merge acasă, împăratul dete laudă Domnului că-i ajutase asupra potrivnicilor care se sculaseră asupra lui, de-i înfrânse. Apoi, mergând acasă, fiicele îi ieşiră înainte. Bucuria lui crescu când văzu că fetele îi erau sănătoase. Fata cea mică se feri cât putu a nu se arăta tristă.
Cu toate astea, nu după mult timp, împăratul băgă de seamă că fie-sa cea mică din ce în ce slăbea şi se posomora. îndată îi trecu un fier ars prin inimă, gândindu-se că poate i-au călcat porunca. Şi de unde să nu fie aşa?!
Ca să se încredinţeze, îşi chemă fetele, le întrebă, poruncin-du-le să-i spuie drept.
Ele mărturisiră. Se feriră însă d-a spune care dintre ele fusese îndemnătoarea.
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
Definitie: Povestirea este specia genului epic, in versuri sau in proza, de dimensiuni mai reduse decat nuvela si mai intinse decat schita, care se limiteaza la nararea unui singur fapt epic si avand un numar redus de personaje. Povestirea este o naratiune subiectivizata, adica relatarea este facuta din perspectiva povestitorului, fie ca narator, fie ca participant sau doar ca mesager al intamplarii. In povestire, accentul cade pe situatia narata si mai putin pe personaje, de aceea subiectul este mai putin riguros decat in cazul schitei si al nuvelei, iar actiunea este mai destinsa, mai putin tensionata decat in nuvela. |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
90
|
| » Articole vazute |
2507977
|
| » Numar categorii |
26
|
|
