Literatura romana
Proza, poezia si dramaturgia pentru elevii de liceu


Buna vizitatorule !
te poti autentifica sau te poti inregistra gratis.


Home | Archives | Submit Article | Top Rated | Advance Search | Contacts Us | Rss Feeds

    Categorii principale
Autori
Basme
Caracterizari
Comentarii
Dramaturgia
Fabule
Momente si schite
Nuvela
Poezia
Povesti
Proza
Roman
Termeni
Versuri si proza

  Mai Multe Optiuni
Cele mai citite articole
Cele mai votate articole

   Abonament articol
Aboneazate acuma si vezi primi articole gratuite.
Nume Email

dupa titlu dupa descriere    Cautare avansata

Publicat : November 09, 2007 | Autor : Mihai T. Categoria : Caracterizari | Vazut de : 10246 ori | Rating :

  


Praslea

- personaj principal de basm popular -
- personaj fabulos (fantastic) -

"Praslea Cel voinic si merele de aur"
 - basm popular -


    Specie de mare intindere a epicii populare, basmul este o naratiune anonima in proza, in care intamplarile reale se imbina cu cele fantastice, armonizare din care reiese principala modalitate estetica a acestei creatii folclorice, fabulosul. Personajele basmului popular sunt fiinte imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna, binele. Cadrul de desfasurare a actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din lumea reala si "taramul celalalt", specificul mitologic fund ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice.
    Basmele populare romanesti cultiva vitejia umana, frumusetea fizica si morala concentrate in eroul principal, care intruchipeaza idealul de cinste, dreptate si adevar, el constituind imaginea binelui, aflat in lupta continua cu fortele malefice, pe care le invinge in final.
    Personajul principal din basmul popular "Praslea cel voinic si merele de aur" este Praslea, care participa activ la toate momentele actiunii si intruchipeaza fortele binelui. Este un personaj pozitiv si imaginar, inzestrat cu puteri fabuloase si constituie modelul moral al romanului dintotdeauna.
    Inca din titlu se speciflca numele eroului pozitiv, Praslea, precum si principala sa trasatura - "cel voinic"-, prin care se sugereaza ideea ca, desi este mezinul familiei imparatesti, este viteaz si neinfricat in apararea dreptatii. Trasaturile personajului reies, indirect, din faptele si intamplarile la care participa, din relatiile sale cu celelalte personaje, precum si din vorbele si gandurile eroului. Personaj complex (personaj "rotund"), Praslea este construit prin imbinarea unor trasaturi morale omenesti cu trasaturi  supranaturale,  acest mijloc artistic fiind specific basmelor populare.
    Portretul moral este definit prin cateva trasaturi ce releva un tanar increzator in sine si curajos. Prasiea isi roaga tatal sa-i dea voie sa pazeasca marul, desi ani la rand incercasera multi voinici sa prinda hotii fructelor de aur si nu reusisera. Dragostea filiala si inima lui buna si iubitoare reies, indirect, din faptul ca mezinul este puternic impresionat ca tatal sau a suferit "atatea necazuri dupa urma acestui pom" si ca nu putuse sa manance niciodata mere de aur. Cu toate ca imparatul considera ca este prea mic pentru a reusi sa prinda hotii - "un mucos ca tine" -, Prasiea insista, cu modestie si tenacitate, convingandu-si tatal ca o incercare nu poate aduce nimic rau, mai ales ca el nu promite, ca fratii sai, ca va captura hotii. Inteligent si precaut, Prasiea isi organizeaza cu pricepere panda, luandu-si cu sine "carti de citit, doua tepuse, arcul si tolba cu sagetile". El "batu tepusele in pamant si se puse intre ele, asa cum sa-i viria unul dinainte si altul la spate", astfel incat, daca 1-ar fi prins somnul, s-ar fi lovit in barba sau in ceafa, reusind sa ramana treaz toata noaptea. Priceput in manuirea arcului si bun tintas, voinicul raneste hotul cu a treia sageata, dar acesta reuseste sa fuga. Imparatul a fost atat de bucuros atunci cand mezinul i-a adus cateva mere de aur, incat nici "nu mai voia sa stie de hoti". Insa Prasiea, ambitios si insetat de dreptate, se hotaraste sa plece, in cautarea hotului, dorind sa-l aduca in fata imparatului "chiar din gaura de sarpe". A doua zi, se sfatuieste cu fratii sai si pleaca impreuna la drum, urmand "dara de sange ce lasase pe pamant rana ce facuse hotul ui". Ajunsi la o prapastie foarte adanca, Prasiea se dovedeste neinfricat si-i roaga pe fratii lui sa-l lase pana in fundul prapastiei, de unde ajunge pe taramul celalalt. Mirat peste masura de "toate lucrurile schimbate" si de fapturile ciudate si necunoscute pe care le intalneste pe acest taram, Prasiea simte mai intai o frica omeneasca, insa vointa lui nestramutata il ajuta si de data aceasta. Facandu-si singur curaj, voinicul a mers mai departe, pana a ajuns la "niste palaturi cu totul si cu totul de arama", de argint si de aur unde a gasit trei fete de imparat, rapite de pe taramul oamenilor de catre "trei frati zmei".
    Din faptele si relatia cu celelalte personaje, se contureaza, indirect, trasaturi definitorii pentru protagonist. Voinic si curajos, Praslea se lupta vitejeste si reuseste sa-i ucida pe doi dintre zmei. Ajuns la palatul de aur, unde traia cel mai mic dintre zmei, cel pe care-l ranise in timpul furtului merelor de aur, viteazul tanar izbuteste, dupa o lupta grea, sa-i taie capul, salvandu-le astfel pe cele trei fete de imparat.
    Dupa ce transforma cele trei palate ale zmeilor in trei mere - de aur, de argint si de arama -, le ajuta pe fete sa urce pe taramul oamenilor. Bun cunoscator al firii umane, Praslea intuieste faptul ca fratii sai sunt invidiosi pe izbanzile sale si dovedeste istetime ca sa le incerce loialitatea.     El leaga de capatul funiei o piatra, deasupra careia isi pune palaria, apoi clatina franghia cu putere. Cei doi frati mai mari trag funia pana la jumatatea prapastiei, apoi ii dau drumul brusc, cu gand sa-l omoare. Fiind bun cunoscator de oameni si avand o gandire preventiva el isi salveaza astfel viata, dar ramane abandonat pe taramul celalalt.
    Credincios, voinicul "multumi lui Dumnezeu ca i-a scapat zilele" si, optimist din fire", se gandea cum sa procedeze ca sa ajunga pe taramul oamenilor. Deodata, aude tipete si vaiete, care ii "implu inima de jale". Privind in jur, vede cum un balaur voia sa manance niste pui de zgripsor. Curajos si bun la suflet, scoate palosul, "se repezi la balaur si numaidecat il facu in bucatele", salvand puii. Zgripsoroaica il rasplateste pentru bunatatea lui si zboara cu el pana pe taramul oamenilor.
    Dupa mai multe peripetii, din care reies indirect alte trasaturi caracteriale, Praslea ajunge la palatul tatalui sau, este recunoscut, dar nu se razbuna pe fratii sai, ci dovedeste noblete sufleteasca si credinta in Dumnezeu. Cei trei frati au aruncat fiecare cate o sageata in sus, cea a mezinului a cazut in fata sa, iar ale celor doi frati mai mari "le cazura drept in crestetul capului si-i omorara". Datorita tuturor calitdtilor morale, Praslea este rasplatit de catre autorui anonim "pentru vitejiile ce facuse": s-a casatorit cu fata cea mica si, dupa moartea tatalui sau, "se sui el in scaunul imparatiei".
Praslea, ca personaj de basm popular, are si insusiri supranaturale care se manifesta in situatiile limita pe care le poate depasj numai cu ajutorul acestor puteri miraculoase. Dintre cei trei feciori de imparat plecati sa gaseasca hotul de mere de aur, el este singurul care are puterea de a cobori pe taramul celalalt. Victoria repurtata asupra zmeilor se datoreaza atat fortei sare cu totul iesite din comun, precum si capacitatii de a se metamorfoza in foe, de a transforma palatele in mere sau de a scoate din marul de aur furca si closca, impreuna cu puii de aur. El inteiege graiul pasarilor, oferindu-i corbuiui starvurile zmeilor si salvandu-se cu ajutorul puilor de zgripsor si al mamei acestora
    Praslea este, ca orice erou de basm, un personaj complex, conturat prin imbinarea insusirilor omenesti cu cele supranaturale.
Autorul anonim nu li alcatuieste un portret fizic, deoarece Praslea intruchipeaza spiritul de dreptate si credinta, cinstea, generozitatea, inteligenta si bunatatea, caiitati morale ale romanilor dintotdeauna.
    Autorul anonim foloseste caracterizarea indirecta pentru conturarea portretului moral, insusirile eroului desprinzandu-se din faptele sale si din relatiile cu celelalte personaje. Insusirile etice si cele supranaturale ale personajului pozitiv Praslea sunt accentuate de antiteza dintre acesta si personajele negative - zmeii ca personaje fabuloase si fratii mai mari ca personaje umane.
    Limbajul basmului popular este caracterizat de formule specifice initiate - "A fost odata ca niciodata..." -, mediane - "si merse, merse" - si finale, in care este de fata si povestitorul anonim: "Trecui si eu pe acolo si statui de ma veselii la nunta [...] si incalecai p-o sea, si v-o spusei dumneavoastra asa". De asemenea, stilul este inviorat cu proverbe sau cufraze rimate: "si se luptara/ si se luptara,/ zi de vara/ pana-n seara".
Finalul fericit, cu triumful binelui asupra fortelor malefice ii dau basmului dimensiuni morale. Autorul anonim impune norme etice esentiale manifestate din cele mai vechi timpuri in firea poporului roman, iar admiratia pe care o are pentru comportamentul eroului conduce la ideea ca acesta este un exemplu de conduita demn de urmat.
    "Multe veacuri povestile poporului roman au circulat doar prin viu grai, nestanjenite, intre Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, contribuind la pastrarea unitatii de limba si la unificarea acelorasi nazuinte spre mai bine ale maselor populare." ("Proza populara" - C.Barbulescu, A.Fochi, S.Stroescu)






Most viewed articles in Caracterizari category

Ion - caracterizare
Allan - caracterizare
Gavrilescu - caracterizare
Otilia Marculescu - caracterizare
Mara - caracterizare
Most recent articles in Caracterizari category

Zoe Trahanache - caracterizare
Zita - caracterizare
Zaharia Trahanache - caracterizare
Veta - caracterizare
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu - caracterizare

 Visitor's Comments !

there are no comments...


    Ales la intamplare
Neomodernismul poetic sau Generatia '60 (1960-1980) a insemnat o revigorare a poeziei, o revenire a discursului liric interbelic, la formulele de expresie metaforice, la imaginile artistice, la reflectii filozofice.


    Statistici
Numar total de articole
345
Numar total de autori
143
Articole vazute
4834361
Numar categorii
26

    Linkuri
Gazduire web
Gazduire blog
Dex
Servere Vps
Cono
Mai util ca util


Sterge cookile facute de acest site. | Sus