|
|
|
Publicat : December 06, 2007 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Caracterizari | Vazut de
: 650 ori | Unrated
|
|
|
Rim
- personaj de roman modern de analiza psihologica,
obiectiv si realist -
- personaj realist modern -
- snobul -
"Concert din muzica de Bach",
de Hortensia Papadat- Bengescu
- roman modern de analiza psihologica,obiectiv si realist -
Romanul "Concert din muzica de Bach" este al doilea din ciclul Hallipilor si a aparut in anul 1927, fiind una dintre cele mai realizate creatii din intreaga proza a Hortensiei Papadat-Bengescu (1876 - 1955). Toate romanele acestui ciclu urmaresc destinul Hallipilor, al rudelor si prietenilor lor, care fac parte din lumea mondena a Capitalei, asa-zisa "lume buna", o fauna care este compusa mai ales din snobi si mai putin din aristocrati adevarati, exagerat stilizati.
Perspectiva auctoriala asupra lumii este adesea grotesca, romanele Hortensiei Papadat-Bengescu fiind create prin modalitati narative moderne, in care investigatia psihologica si fiziologica introspecteaza cele mai obscure zone ale constiintei personajelor, care sunt, in general, imbogatitii de data recenta si isi pun intreaga energie in slujba parvenirii pe scara sociala, pentru a li se uita originea umila si a patrunde in inalta societate.
Viziunea narativa se defmeste prin naratiunea lapersoana a III-a, naratorul este Observatorul omniprezent in desfasurarea tuturor evenimenteior, asadar "se manifesta atat naratorul omniscient, cat si personaje-reflector prin care se multiplica perspectivele" (N.Manolescu).
Prezentarea evenimenteior si a personaj elor facuta direct de narator alterneaza cu introspectia, analiza psihologica intreprinsa de catre personajul insusi, precum si cu diferite puncte de vedere ale celorlalte personaje asupra aceleiasi situatii (relativismul), toate aceste procedee indirecte de caracterizare sunt definitorii pentru conturarea eroului de roman modern.
George Calinescu a interpretat magistral esenta psihologica a personajelor: "Un aspect caracteristic al acestei lumi este ca indivizii nu sunt preocupati de bani decat la inceput, in momentul intrarii in clasa. Toti sunt mai mult sau mai putin bogati, dar aflati in afara oricarei griji materiale. Averea este unicul mediu in care pot piuti aceste fiinte diafane. [...] Aici n-avem de-a face cu ambitiosi politic!, cu avari, cu speculanti, ci cu persoane preocupate de «ce zice lumea», ambilionand sa dea serate, sa fie primite la anumite receptii dificile, sa reactioneze in toate momentele vietii, chiar cele mai grave, in modul eel mai distins".
Contrastele intre esenta si aparenta nu apeleaza la ridicol, de aceea imaginea personajelor nu este comica, asa ca la Caragiale, deoarece eroii sunt deprinsi cat de cat cu stilul de viata adoptat. Insa egoismul, imoralitatea, lipsa sentimentelor, fac aceasta lume detestabila, pana la accente grotesti prin reactii pasionale vulgare.
Romanul este construit - in principal - pe destinul a trei cupluri: Lina si profesorul Rim; Elena si inginerul Praganescu; Ada Razu si printul Maxentiu. In cadrul fiecarui cuplu intervine un intrus, care destabilizeaza relatiile familiale ale partenerilor, alcatuind triunghiul conjugal.
Personaj realist modern, doctoral Rim intruchipeaza tipul snobilor si al parvenitilor ce compun, in general, inalta societate a Bucurestiului, purtatori de masti, pentru a salva aparentele si convenientele sociale mondene, trasiturile morale ale personajului reiesind, indirect, din faptele, gesturile si atitudinea acestuia.
Doctoral Rim apare numai in primele doua roamane ale ciclului Hallipa, in "Fecioarele despletite" si "Concert din muzica de Bach". Tineretea lui fusese un lung sir de privatiuni, din cauza originii saracacioase, ca fiu al unui modest vames. la Ungheni. Din ambitii sociale, tanarul Rim studiase stiintele medicale, dar se dovedise ca nu avea niciun fel de fnclinatii nici pentru cercetare, nici pentru medicina aplicata si voia cu ardoare un post de profesor universitar la facultatea de medicina. "Buna Lina" ii Qferise o catedra universitara in schimbul casatoriei, insa Rim se considera dezavantajat si vrea sa aiba si o casa pe numele lui. Doctorul este convins ca Lina ar trebui sa se simta onorata ca o luase de nevasta, mai ales ca "avea s-o aiba pe cap toata viata", si i se pare corect ca el sa primeasca in schimb o catedra universitara si, acum, aceasta casa, ce fusese cumparata pe numele amandurora, cu banii Linei.
Odata atins telul, profesorul se poate relaxa si destinde, fiind tentat de tinerele studente, descumpanit ca nu avea "succes", desi el se considera "un frumos", chiar daca era uscat, "desirat si spalacit", conturandu-se astfel, un personaj grotesc, ridicol.
Construirea personalitatii lui Rim se face pe baza dezacordului dintre suflet si trup, el fiind un bolnav inchipuit, simptom al unci psihopatii: "Era un biet bolnav, care avea nevoie de cele mai mari ingrijiri, care avea o infirmiera inadins pentru el, care isi intretinea sanatatea si egoismul din ideea ca l-a durut candva, ca poate il va mai durea si, intre aceste doua planuri ale suferintei, se mentinea intr-un confort placut". Teroriza pe toata lumea cu boala lui, guta, pe care o exagera pana la accente fatale, "zapacise pe Lina cu tirania lui de bolnav, o sicanase", impunandu-se in orice situate cu "privilegiul lui de bolnav". Profesorul Rim avea un caracter uracios si personajul-reflector Mini credea ca face "pe bolnavul cu dinadinsul", compiacandu-se in starea de pacient, parand ca vrea "sa consume un timp inutil".
Infirmiera adusa de Lina este Sia, fiica facuta cu varul Lica in tineretea lor nestapanita; fapt nestiut de profesorul Rim, care este foarte incantat si atras de tanara de 19 ani, cu toate ca aceasta era cu "fata lata, obrajii grasi, plini de o pasta fara culoare, [...] gura lasata putin in jos la colturi ca pentru o sila permanenta, [...] trunchioasa, obia de la umeri la solduri, cu maini si picioare mari". Ticalos, nerusinat si infatuat, el ii face avansuri Siei, desi intre ei este o diferenfa mare de varsta ce face ca relatia sa fie penibila. Ca sa se razbune pe Lica, pentru ca nu mai venea s-o vada de cand patrunsese in inalta societate pentru ca se jena de retardarea ei, Sia ii cedeaza "mosului", ramane gravida, iar Rim o duce in mansarda gemenilor Hallipa, care - si ei - profita de fata. Profesorul o roaga pe Lina s-o salveze pe Sia, care facuse infecfie, dar ea refuza cu incapajanare de ranita in orgoliul de sotie, "s-o duca amantul unde o sti". Sia moare, chinuita de dureri groaznice, dar Rim, insensibil, se simte nevinovat, compatimind-o tardiv, "fecioara nefericita".
Rim are in el laturi demonice, isi faureste planuri clare de a vedea casa Linei trecuta in posesia lui, este comod, lenes, egoist si rautacios, portretul sau fiind la limita dintre caricatural si grotesc.
Hortensia Papadat-Bengescu instaleaza definitiv in literatura romanul romanesc citadin. Desi prozatoarea face adevarate studii ale personalitatii naturii umane, ea nu realizeaza un roman social, ci contureaza coloristic o lume cosmopolita, o "burghezie de formatie recenta, fara traditii, fara moral, fara gust" (G.Calinescu), o societate a parvenitilor, a imbogatitilor de dup2 razboi. "Sufletul acestor oameni e inca primitiv si grosier sub reflexe de aur si de purpur. Din civilizatie, ei n-au decat confortul" apreciaza criticul Mihai Ralea.
Hortensia Papadat-Bengescu creeaza o literatura feminina, penduland intre "explozie lirica", "exuberanta senzoriala" si "sensiblerie discreta" considera Eugen Lovinescu, iar criticul "Vietii Romanesti", Garabet Ibraileanu, este de-a dreptul entuziasmat de "originalitatea operei si caracterul ei eminamente feminin".
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
Comedia este specia genului dramatic, in versurisau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri (conduita morala a unui popor, a unui grup social) prin intermediul personajelor ridicole, intre care se nosc conflicte putemice. |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
90
|
| » Articole vazute |
2508000
|
| » Numar categorii |
26
|
|
