Stupul lor de pe vilcea
Sta pazit intr-o broboada
De trei plopi inalti, de nea.
Pe o blana de zapada.

Prisacarul le-a uitat
Si-a cazut si peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.

Inlauntru insa-n stup
Lucratoarele sint treze
Si facind un singur trup
Nu-nceteaza sa lucreze.

Ca nici una n-a muncit
Pentru sine, ci-mpretma
Pentru stupid implinit
Cu felii de miere buna.