|
|
|
Publicat : December 11, 2007 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Caracterizari | Vazut de
: 5732 ori | Rating :  
|
|
|
Vidra
- personaj secundar de drama istorica -
- personaj dramatic romantic -
"Razvan si Vidra",
de Bogdan Petriceicu Hasdeu
- drama istorica si romantica -
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907), spirit enciclopedic, se inscrie in descendenta marilor personalitati culturale ale romanilor, fiind preocupat de istoria patriei asemenea lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir si Ion Heliade Radulescu. Monografia dedicata lui Ioan-Voda cel Cumplit (1865) sau lucrarea stiintifica "Istoria critica a romanilor" (1873) urmeaza directiile trasate de "Dacia literara", ilustrand totodata interesul deosebit al scriitorului pentru adevarul istoric, pentru evocarea unor evenimente si personalitati istorice reprezentative pentru neamul romanesc.
Prin piesa "Razvan si Vidra" (1867) Hasdeu poate fi considerat creatorul dramei istorice romanesti, deoarece incercarile literare anterioare ale lui Bolliac, Asachi sau Bolintineanu nu au o valoare artistica deosebita.
In Prefata editiei a doua a dramei "Razvan si Vidra", Bogdan Petriceicu Hasdeu marturiseste intentia de a infatisa "istoria epocii in genere si istoria lui Razvan in parte" si prezinta succint trasaturile personajelor sale: "caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil al lui Razvan; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei; caracterul avar si las al lui Sbierea; doua caractere de taran romanesc, personificate in mos Tanase si in Razasul...".
Tema dramei o constitute evocarea unui moment din realitatile social-istorice ale Moldovei in involburatul si insangeratul secol al XVI-lea, ilustrand idealurile, pasiunile si ambitiile unor personaje romantice angajate cu patos in conflictele sociale, psihologice si morale ale epocii.
Piesa "Razvan si Vidra" este subintitulata de Hasdeu "Poema dramatica in cinci canturi" si are un motto sugestiv pentru subiectul dramei: "Marirea desartd si iubirea de arginti, acestea sunt neste neputinte iuti ale sufletului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (l644).
Vidra, personaj secundar al piesei, este totodata o eroina de referinta din literatura romana.
Vidra este nepoata vornicului Motoc, "acel groaznic barbat/ Care numai c-o-mbrancire patru domni a rasturnat" si vorbeste cu mandrie de originea ei dintr-un neam de boieri romani, al caror sange curge in venele ei: "s-al caruia falnic sange clocoteste cu putere,/ Ca talazurile marii, in pieptul meu de muiere".
Fascinate fiind de generozitatea nobila a capitanului de haiduci, Razvan, care-l iarta pe dusmanul ce-l facuse rob "pentr-un galben", boierul Sbierea, Vidra pune in inaltarea barbatului toata puterea, tenacitatea diabolica a femeii orgolioase, intreg arsenalul unei arte de marire, care sa-i inalte alesul. Inflacarata admiratie pe care i-o trezeste Razvan o face sa treaca peste deosebirea de rang social si de noblete dintre ei: "As fi mandra, capitane, ca sa Strang o mana care/ "Nu voieste sa-si razbune decat numai prin iertare!...".
Inca dinaintea aparitiei sale in piesa, se exprima in mod direct opinia celorlalte personaje despre Vidra; boierul Gane a indragit o "fata de neam", care "Din nenorocire, totusi, ea n-are mama, nici tata,/ s-unchiu-sau vrea sa-i rapeasca mostenirea cea bogata,/ Luandu-si de gand s-o-nchiza calugarita la un schit...";
Hotul II o intainise la vanatoare: "Un fatoi ce calareste si-mpusca chiar, ca un zmeu/ Intr-o zi am intalnit-o alergand la vanatoare.../ E voinica, n-am ce zice! si-i frumoasa ca o floare..."; Ciobanul comunica inca de la inceput ca Vidra este mandril si orgolioasa: "Vidra-i o fata semeata, bacsita cu fudulie,/ Care n-o sa bage-n seama nici chiar pe sfantul Ilie!...". Vidra este o femeie viteaza, curajoasa si se arunca in lupta alaturi de Razvan, fara a se teme de moarte, asa cum o caracterizeaza direct Hatmanul lesesc: "Acea femeie viteaza/ Ce te-nsoteste-n razboaie, infrunta moartea, vegheaza/ Pe campul de batalie, in rand cu ostasii mei,/ Pe care-ades ii intrece...Minune dintre femei!".
Aparitia Vidrei exercita o putere fulgenitoare si definitiva asupra lui Razvan, care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume noua, mi-ai deschis o noua cale!/ C-un cuvant, c-o vorba numai, cu suflarea gurii tale,/ Ca domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m-ai sculat!...".
Personaj complex si "rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint si exact", E.M.Forster), Vidra este o prezenta feminina de exceptie, cu o puternica vointa, viguroasa, energica, clocotind de viata si foarte ambitioasa. fnsetata de marire, Vidra stimuleaza imperativ orgoliul si energia latenta a lui Razvan, folosind modalitati variate. Patima pentru bani, care-l stapaneste pe Sbierea, este un exemplu pe care Vidra i-l da lui Razvan, o pilda demna de urmat pentru evolutia personajului in drumul lui spre marire: "Vezi! Invata de la dansul patima ce vrea sa zica!/ O! daca si tu, Razvane, ai simti asa de tare/ Mandra patima de-a creste tot mai mare si mai mare". Ca un adevarat strateg, Vidra adopta cele mai eficiente tactici de impulsionare si ambitionare spre marire a barbatului pe care-l iubeste cu inflacarare; atunci cand Razvan este fericit ca a fost inaintat la gradul de capitan in oastea leseasca, ea isi manifesta dezamagirea, reprosandu-i ca se multumeste numai cu atat -"Capitan? Ce mare treaba! Capitanu-i o furnica!... o jucarie!... E un covrig..."- si-l dispretuieste pentru ca-i lipseste "setea de-a merge-nainte", amenintandu-l cu dispret: "Fugi! Mi-e mila si mi-e jale! Mic, tot mic si iarasi mic/ [...] Eu te las! Te las, Razvane!".
Orgoliul, ambitia si setea ei de marire n-au limite si atunci cand Razvan ajunge domnitorul Moldovei, ea fi ureaza entuziasmata: "Tu sa legi intr-o cununa toate tarile romane,/Incat de la Marea Neagra pan-la falnicul Carpat/ Sa nu domnesti ca un Voda, ci ca Razvan-imparat!".
Energica, vulcanica, ferma si iubitoare, cu o vointa si o tenacitate iesite din comun, Vidra a fost asemanata cu eroinele antice pentru echilibrul interior si discretia cu care-si suporta suferinfa, reiesite din scena mortii barbatului pe care l-a iubit cu toata fiinta ei: "Nu vezi ca-i moarta si Vidra? N-a zis un singur cuvant/ Nicio vorba, niciun tipat privind pe Razvan ca moare !..." (Vulpoi). Referindu-se la acest personaj feminin tncarcat de forta si energie, Eugen Lovinescu vede in Vidra o eroina "manata de ambitie: o femeie ce-si face din barbat un brat, pentru a-si realiza nesatui stapanirii si spiritul de initiative, amestec din Doamna Chiajna si din Lady Macbeth".
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
In 1890 Macedonski publica in ziarul "Romanul" poemul in proza "Meka si Meka", valorificand o legenda orientala care va sta la baza poeziei "Noaptea de decemvrie". |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
90
|
| » Articole vazute |
2517115
|
| » Numar categorii |
26
|
|
