|
|
|
Publicat : December 14, 2007 |
Autor : Mihai T.
Categoria : Caracterizari | Vazut de
: 4927 ori | Rating :  
|
|
|
Zita
- personaj de comedie -
- personaj comic -
- cocheta -
"O noapte furtunoasa ",
de Ion Luca Caragiale
- comedie -
Dramaturg si prozator, Ion Luca Caragiale (1852 -1912) a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui, un scriitor realist si moralizator, dovedind un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane, de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii, impostura, ridicol si prostie. El foloseste cu maiestrie ironia, satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect - n.n.) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice in literatura romana, Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile", iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic".
Comedie a moravurilor de mahala, "O noapte furtunoasa"(1878) ilustreaza aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei, cu scandaluri si "ambituri" de familisti, lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima.
Zita este personaj secundar si unul dintre cele doua personaje feminine ale comediei "O noapte furtunoasa" de I.L.Caragiale. Ea intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete, este sora cu Veta si cumnata lui Jupan Dumitrache. Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale, alaturi de Zoe, numai ca, spre deosebire de aceasta, Zita este "mahalagioaica de totdeauna, dar mai romantica, mai naiva, mai cinstita, mai proasta. E o fata inculta de pension" (L.Predescu). Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului", fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston.
Insusirile caracteriale reies, in mod indirect, din atitudinea, faptele si vorbele Zitei, iar in mod direct din didascalii sau din opiniile/relatiile cu celelalte personaje, conflictul dramatic fiind realizat prin intreaga varietate a comicului.
Zita este un personaj ridicol, principalele trasaturi decurgand din manifestarea diversificata a comicului, care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. Tanara pare o persoana educata, delicata si docila, in esenta are un limbaj de mahala ("monserul meu! mi-1 omoara!"), apucaturi vulgare ("Mitocane! pastramagiule! la politiune!") si un comportament viclean, mtrucat schimba, pe ascuns, biletele cu Venturiano pe care-l cheama la ea acasa, iar in final, rusinoasa, primeste "sa compatimeasca" impreuna cu tanarul ziarist, numai cu binecuvantarea lui Jupan Dumitrache.
Zita se bucura de un portret moral realizat prin comicul de caracter si conturat atat prin autocaracterizare, cat si in mod direct de catre alte personaje. Jupan Dumitrache, care are fata de ea sentimente parintesti, o considera pe cumnata lui o "fata frumoasa, modista si invatata si trei ani la pansion". Zita este o tanara dezghetata, cu pretentii de mondenitate, citeste romanele la moda, -"«Dramele Parisului» cate au iesit pana acuma le-am citit de trei ori"-, ii plac spectacolele de revista si-si doreste o viata sociala intensa. Zita fusese casatorita cu Ghita Tircadau, care o tratase "cu insulte si cu bataie" si, deoarece ea nu mai putuse suporta -"nu mai era de suferit asa trai" -, cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze": "Nene, moarta, taiata, nu mai stau cu mitocanul, scapa-ma de pastramagiul! sa stiu de bine ca ma due la manastire, paine si sare nu mai mananc cu el!".
Zita se autocaracterizeaza, considerandu-se o tanara plina de calitati alese care-i confera dreptul la fericire, mai ales ca scapase de "pastramagiu": "sunt libera, traiesc cum imi place, cine ce are cu mine! acu mi-e timpul: juna sunt, de nimini nu depand [...] eu sunt o persoana delicate".
Cu educatie si cultura superficiala, Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste, insusindu-si noi criterii de viata. Desi nu intelege nimic din comediile de la "lunion", mai ales ca repertoriul continea cantece in diverse limbi straine, Zita tine mortis sa se duca la gradina, ca sa vada lumea si ca sa fie vazuta: "Ce, pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva, gandesti? Merg numai asa de un caprit, de un pamplezir; de ce sa nu mergem si noi?"
Zita este personajul care provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei, ea declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei. Intr-o seara, Jupan Dumitrache le dusese pe cocoane la gradina la "lunion", unde un barbat se uitase insistent spre masa lor. Rica Venturiano fusese cucerit de farmecele Zitei, cei doi facusera schimb de biletele, iar femeia ii daduse intalnire la ea acasa, pe strada Catilina, la numarul 9. Din greseala, amorezul nimereste in casa Vetei, pe care n-o recunoaste in intuneric, fapt ce starneste o agitatie de nedescris, intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist".
Cand toate neintelegerile se clarifica, Zita isi ia o figura de mironosita, de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul Rica numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache: "Eu fac ce vrei dumneata; imi esti ca si un frate mai mare".
Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj, in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu frantuzisme sau neologisme, de cele mai multe ori deformate.
Dorinta Zitei de a parea o tanara educata si sensibila este cu totul invinsa de limbajul de mahala, pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa. Refuzata de "fata", sora ei, de a mai merge la "Iunion", tanara indragostita in secret de "ampioiat" se manie pe vitregia sortii: "(podidind-o plansul): Fir-ar a dracuiui de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". Memorabiia in acest sens este insa scena in care Zita relateaza, indignata, cearta pe care o avusese cu fostul sot, Ghita Tircadau, care-i tinuse calea pe maidan. Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul", "mizerabilul", "pricopsitul", "pastramagiul"- se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata", "bonsoar-bonsoar", "sansfaso"-, culminand cu afirmatia: "Am avut, tato, parte ca a sarit nenea Dumitrache si cu Nae ipistatui! aminteri, mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita- n.n.) de la baston pentru ca sa ma sinucida...". Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata intre frantuzisme si mahalagisme, care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato, eu ma due, bonsoar, alevoa. [...] Doamne! tato, parol, stii ca esti curioasa!".
Zita are un destin fericit, deoarece, dupa despartirea de "mitocanul" Tircadau, are parte de implinirea sperantei ca atunci "cand oi vrea, imi gaseste nenea Dumitrache barbat mai de onoare ca dumneata" si se casatoreste cu tanarul "ampioiat", Rica Venturiano.
In finalul comediei, Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase, care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage; Rica e cu Zita, Chiriac cu Veta, Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu)".
Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa, marginita, limitata, cealalta vioaie, energica si plina de viata. in dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic, al mentalitatii locuitorilor, idee exprimata de criticul literal Garabet Ibraileanu: "Mahalaua, pe care o satirizeaza Caragiale, nu e o categorie sociala [...]. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica".
|
|
|
 Visitor's Comments ! |
|
|
|
Ales la intamplare |
|
Poezia "Echerul"de Marin Sorescu (1936-1996) face parte din volumul "Tusiti", publicat in 1970 si constituie o arta poetica ilustrativa pentru conceptia despre lumea superficiala si limitata, realizata sub forma de lirism obiectiv, cu ironia fermecatoare specifica scrierilor lui. |
|
|
|
Statistici |
| » Numar total de articole |
345
|
| » Numar total de autori |
81
|
| » Articole vazute |
2206949
|
| » Numar categorii |
26
|
|
